Războaiele generează superbacterii rezistente la antibioticele standard. „Oamenii nu înțeleg că asta va afecta întreaga lume”
0Specialiştii în domeniul sănătăţii avertizează că războaiele din Gaza, Ucraina sau de oriunde în lume, sunt un teren propice pentru dezvoltarea infecţiilor rezistente la antibioticele uzuale, iar riscul ca astfel de bacterii să se răspândească peste tot este iminent.

Atunci când tratează pacienții, în mod normal, medicii au de ales dintr-o paletă mai largă de antibiotice, pe baza unor analize edificatoare. În Gaza, de exemplu, ei nu au niciuna. Pe fondul unei grave penurii de medicamente, infecțiile rezistente la medicamente îi obligă pe medici să amputeze membrele copiilor răniți pentru a le salva viața, a avertizat un important expert mondial în domeniul sănătății.
După 11 luni de bombardamente israeliene, Gaza a devenit un teren propice pentru superbacterii care sunt imune la antibioticele standard. Răspândirea din Gaza și din alte zone de război, cum ar fi Ucraina, în regiunile învecinate este iminentă şi nu va face decât să contribuie la creșterea crizei rezistenței antimicrobiene (RAM), despre care experții se tem că va fi una dintre cele mai mari urgențe de sănătate publică în anii următori.
„Văd că totul duce la o recrudescență dezastruoasă a rezistenței în Gaza, iar aceasta se va răsfrânge cu siguranță asupra spitalelor din regiune. În scurt timp, dacă nu cumva deja, va fi în Europa, în SUA, în est, în sud. Va fi peste tot”, a declarat pentru POLITICO Hanan Balkhy, specialist AMR și director regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Mediterana de Est.
„Oamenii nu înțeleg că acest lucru nu este ceva care va afecta doar Gaza. Va afecta întreaga lume, Israelul fiind prima parte afectată din cauza revărsărilor”, a avertizat ea.
Descoperirea penicilinei în 1928 a schimbat medicina, lansând un val de noi antibiotice care au îmbunătățit considerabil rezistența la infecțiile cotidiene. Dar utilizarea excesivă și abuzivă a acestor medicamente, plus o perioadă de stagnare în descoperirea antibioticelor, a permis bacteriilor să recupereze și să devină rezistente.
În 2019, infecțiile rezistente la medicamente au contribuit la 5 milioane de decese la nivel mondial și au fost direct responsabile pentru 1,3 milioane. În cel mai rău scenariu, omenirea s-ar putea îndrepta spre o întoarcere la epoca de dinainte de penicilină, în condiţiile în care bacteriile au devenit rezistente la antibioticele de care dispunem în acest moment. Iar războaiele din Gaza și Ucraina continuă să agraveze problema.
Liderii mondiali se vor întâlni luna aceasta la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York pentru a ajunge la un acord cu privire la modul de abordare a problemei.
Un "cocktail" de bacterii mortal
Se știe că războiul crește riscul ca bacteriile să dezvolte rezistență la medicamente, iar oamenii de știință încearcă să-şi explice exact cum se întâmplă acest lucru și în ce măsură.
Dincolo de atacuri şi bombardamente, războiul înseamnă răni deschise care cresc riscul apariţiei infecţiilor rezistente, cadavre în putrefacţie, străzi invadate de deșeuri umane și animale; „mirosul fermentat din aer”, cum descrie situaţia Hanan Balkhy, când spune că nu a văzut niciodată un loc mai propice răspândirii bacteriilor rezistente la medicamente decât Gaza.

Cercetările recente privind impactul concentrației de metale grele asupra rezistenței la medicamente au arătat, de asemenea, că metalele grele sunt toxice pentru bacterii, dar, la fel ca în cazul antibioticelor, acestea se pot adapta. Unele cercetări sugerează că, devenind rezistente la metalele grele, bacteriile se pot proteja și de antibiotice.
Antoine Abou Fayed, microbiolog la Universitatea Americană din Beirut, a declarat este îngrijorat de faptul că metalele grele din bombe și clădiri distruse, inclusiv plumbul și zincul, ar putea duce la rezistența la medicamente în Gaza.
În Ucraina, rezistenţa la antibiotice e o problemă încă dinainte de război
„Lipsa medicamentelor este un factor care contribuie la RAM, deoarece poate duce la utilizarea incorectă a celor disponibile și poate face dificilă finalizarea unui tratament de antibiotice. (...) Acest lucru este agravat de faptul că oamenii sunt strămutați și se confruntă cu bombardamente militare, ceea ce face ca urmărirea pacienților să fie dificilă sau chiar imposibilă”, avertizează specialiştii.
Gaza ar putea fi cel mai periculos teren de reproducere pentru bacteriile rezistente la medicamente din lume, dar nu este singurul, deoarece condițiile din Sudan nu sunt cu mult mai bune, în timp ce în Ucraina AMR era deja o problemă majoră înainte ca Rusia să invadeze în 2022.
Rezistența la medicamente ar putea fi unul dintre cele mai grave rezultate pentru sănătatea publică ale războiului din Ucraina, a declarat Dmitro Skirhiko, un medic de familie din Kiev care promovează o mai mare conștientizare a pericolelor utilizării necorespunzătoare a antibioticelor.
Nu numai că există mai multe infecții în rândul soldaților și civililor răniți și în adăposturile antiatomice aglomerate și slab ventilate, dar este, de asemenea, mai greu de reglementat vânzarea de antibiotice, a spus el. Unele farmacii verifică doar superficial dacă pacienților le-au fost prescrise antibiotice de către un medic, ceea ce este „o problemă foarte mare”, a spus Skirhiko.

Deşi infrastructura de sănătate din Ucraina nu a fost distrusă în totalitate, spitalele din Ucraina sunt sub presiune, iar lucrătorii din domeniul sănătății sunt obligați să ia decizii rapide. Dacă pacienții răniți nu se simt mai bine după ce au început o rundă de antibiotice, a explicat Dmitro Skirhiko, medicii îi pot trece la un alt medicament. În mod normal, acest proces ar fi strict controlat, dar în timp de război, cele mai bune practici nu sunt întotdeauna realizabile. Sarcina principală a medicului este să salveze viața pacientului, dar este posibil să nu aibă cinci sau șase zile la dispoziție pentru a aștepta rezultatele de laborator înainte de a decide asupra tratamentului.