Peste un miliard de catolici aşteaptă primul papă de culoare

Cardinalul Ghanei, Peter Turkson este vehiculat printre favoriţi la scaunul papal

Peste un miliard de catolici sunt în aşteptarea unui papă african, după decizia lui Benedict al XVI-lea de a demisiona pe 28 februarie, relatează AFP.

Peste 15 la sută din catolici sunt africani, iar numărul acestora creşte constant. Ghanezul Peter Turkson şi nigerianul John Onaiyekan sunt consideraţi potenţiali succesori ai Papei.

"Luând în considerare procentajul de africani catolici, ar fi corect să avem un papă de culoare", a declarat Rene Legre Hokou, preşedintele Ligii ivoriene pentru Drepturile Omului.

"În comunitatea catolică africană, un papă de culoare ar putea însemna puţină vitalitate şi ar denota caracterul universal al acestei religii", a adăugat preşedintele Ligii.

Economistul Pat Utomi, fost candidat la alegerile prezidenţiale din Nigeria şi personalitate a comunităţii catolice locale, recunoaşte că ar fi mândru dacă un african ar fi ales papă.

Potrivit lui Utomi, papa ar trebui să fie "o persoană bună, cu o viziune care corespunde timpului".

Africa, legătura cu Islamul

În acest sens, Utomi a afirmat că, în ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă Biserica catolică, Africa este reprezentativă pe mai multe niveluri.

"Ioan Paul al II-lea a fost o replică Uniunii Sovietice", consideră Utomi. "Într-o anumită măsură, scopul Bisericii este de a găsi (...) limbă comună cu islamul şi cu mişcarea penticostală", a adăugat el.

Africanii au aderat în masă la bisericile evanghelice, unii dintre ei considerând că ele sunt mai conforme cu activităţile cotidiene. Aceasta reprezintă o problemă majoră pentru Biserica catolică.

De asemenea, în ţări precum Nigeria, populată în mare parte de musulmani la nord şi creştini la sud, tensiunile etnice şi religioase sunt însoţite de violenţe.

Archiepiscopul de Abuja, John Onaiyekan, numit în octombrie cardinal, încearcă să împace creştinii şi musulmanii din ţara sa.

"Avem nevoie de un lider abil ca Ioan Paul al II-lea, care a reuşit că interacţioneze cu Biserica din Orient şi cu ortodocşii din Est", a declarat Utomi.

Potrivit observatorilor din Vatican, Conclavul poate decide alegerea unui Papă din America Latină, Africa sau Asia.

Alţii consideră că un criteriu important ar putea fi vârsta. Benedict al XVI-lea, care demisionează din cauza vârstei înaintate de 85 de ani, le-ar putea cere cardinalilor alegerea unui papă mai tânăr care să facă faţă mandatului.

Cei mai promiţători succesori vin din America latină

Benedict al XVI-lea a vizitat Africa de două ori: în 2011, s-a aflat în Benin şi în 2009 - în Angola şi Camerun.

"Consider că noi ar trebui să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru acest om (...), care a dat dovadă de solicitudine în ce priveşte Biserica, în special cea africană", a afirmat arhiepiscopul de Lagos, Alfred Adewale Martins.

În pofida atitudinii pozitive a Vaticanului faţă de continentul african, unii se îndoiesc că a sosit timpul pentru un papă de culoare.

"Mă îndoiesc că vom avea un papă african, (…) momentul potrivit încă nu a sosit"", a declarat Zeb Renardo, parohul bisericii San Antonio da Polana, din Maputo, capitala Mozambicului, la puţin timp după anunţul privind demisia lui Benedict al XVI-lea.

Alegerea unui Papă non-occidental ar fi posibilă, pentru că "în prezent, lumea este multicoloră", afirmă părintele polonez Stanislaw Skuza, rector al bazilicii Notre-Dame de la Paix din oraşul Yamoussoukro (Coasta de Fildeş), sfinţită de Ioan Paul al II-lea în 1990 şi considerată ca fiind cel mai important altar creştin din Africa.

Numeroşi candidaţi occidentali, apropiaţi actualului Papă, teologi şi intelectuali, au ceva şanse, potrivit cunoscătorilor Sfântului Scaun, chiar dacă simplul fapt de a fi occidental, european sau chiar italian este un handicap în ochii unor cardinali veniţi de la Bisericile din sud, aflate în plină ascensiune. Unul dintre reproşurile aduse acestui pontificat a fost anume caracterul său prea "eurocentrist".

Cardinalul din Quebec, Marc Ouellet, prefectul Congregaţiei pentru episcopi, şi cardinalul Angelo Scola, arhiepiscop de Milano şi teolog foarte apreciat de Papă, au fost adeseori citaţi în ultimul timp în "totopapa", jocul pronosticurilor.

Dar, potrivit unor analişti, ambii sunt intelectuali cărora le lipseşte charisma pastorală, în timp ce Biserica Catolică are nevoie de un pastor în stilul lui Ioan Paul al II-lea, după pontificatul auster al lui Benedict al XVI-lea de reordonare şi revenire la sursele credinţei.

Şansele ungarului Peter Erdö, şi prietenului Papei, austriacul Christoph Schönborn, au fost declinate în ultimul timp. Un cardinal american este uneori menţionat. Acesta este cardinalul de New York, Timothy Dolan, un "conservator modernist" apreciat de Papă, cunoscut pentru declaraţiile sale tăioase şi talentul mediatic. El va avea handicapul că este american.

Cardinalii italieni, fragilizaţi de scandalul „Vatileaks“

Referitor la cardinalii italian, chiar dacă sunt suprareprezentaţi în Colegiul Sacru, ei pot suferi din cauza scandalului "Vatileaks", o scurgere de documente din 2012 cauzată, potrivit unora, de luptele interne între italieni.

Printre africani, cardinalul ghanez Peter Turkson, care conduce Consiliul pontifical "Justiţie şi Pace", şi cardinalul nigerian John Onaiyekan, care predică pentru coexistenţa paşnică între creştini şi musulmani, ar putea fi favoriţi. Cardinalii africani sunt adeseori cei mai conservatori în plan doctrinar.

Ar fi logic ca America Latină, partea lumii unde se află majoritatea catolicilor, să fie recompensată. Brazilia în special, ţara cu cei mai mulţi catolici din lume, ar putea prezenta un candidat, precum cardinalii Claudio Hummes sau João Braz de Aviz, omul deschiderii, susţinătorul unei versiuni moderate a teologiei eliberării, care conduce în prezent Congregaţia pentru religioşi. Dar ţările vorbitoare de limbă spaniolă, ca Mexic, Columbia sau Argentina - cu cardinalul Jorge Mario Bergoglio - vor încerca să prezinte un succesor rival. Cardinalul hondurian Oscar Rodriguez Maradiaga, preşedintele Caritas Internationalis, este favorit pentru numeroşi progresişti, dar, fără îndoială, el are o imagine prea de stânga, în timp ce Episcopatul latino-american se reînnoieşte de aproximativ 20 de ani în sens conservator, marcat de influenţa Opus Dei.

Asia are şi ea un  candidat charsmatic

În afara schemelor prestabilite, noul cardinal al Manilei, Luis Antonio Tagle, în vârstă de 55 de ani, impetuos, dinamic, charismatic, este o stea aflată în ascensiune pe firmamentul Bisericii Catolice. Extrem de popular în Asia, filipinezul este, în acelaşi timp, modern şi foarte conservator în privinţa subiectelor doctrinare.

Oricine ar fi, colegiul cardinalilor, numiţi de către Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea, nu va alege, cu siguranţă, un revoluţionar aventuros şi nici un prelat fără formare dogmatică aprofundată. Balanţa înclină către alegerea unuia dintre "conservatorii modernişti" capabili atât să facă reforme, cât şi să menţină fondul credinţei.

La rândul lor, book-makerii, care deja au lansat pariurile, mizează pe un african - nigerianul Francis Arinze sau ghanezul Peter Turkson - sau canadianul Marc Ouellet. Dar italienii Angelo Scola, precum şi secretarul de Stat Tarcisione Bertone sunt, de asemenea, menţionaţi.