FOTO VIDEO Cum s-a transformat Cuba lui Castro în doi ani de „capitalism”
0
În urmă cu aproape doi ani, cubanezii se dezmeticeau după şocul provocat de decizia Havanei de a lua măsuri ferme pentru a îndrepta economia insulei către capitalism şi-şi deschideau mici afaceri - saloane de coafură, tarabe cu produse alimentare, ateliere de reparaţii auto. Acum, ei sunt hotărâţi să facă bani, învaţă să se promoveze şi visează, exact cum o făceau românii înainte de căderea comunismului, la blugi de firmă şi maşini de lux.
În primele luni ale anului 2011, cubanezii începeau să-şi deschidă mici afaceri. Câteva luni mai târziu învăţau cum este cu promovarea şi marketingul: panouri de carton erau legate cu sârme de garduri ruginite, încercau să atragă şi să vândă.
Acum, pe aceleaşi garduri cu vopseaua sărită şi pe ziduri cu tencuiala căzută au început să apară panouri şi reclame luminoase – o investiţie reală, făcută de patronii cubanezi în căutare de profit.
Care este însă adevărata relaţie a micilor antreprenori locali cu „sistemul în care capitaliştii îşi folosesc propriile mijloace de producţie, iar muncitorii îşi vând forţa de lucru” - după definiţia lui Marx?
„Cubanezii învaţă marketing din zbor, au deschis mici restaurante (paladar) şi îşi închiriază încăperi din propriile case turiştilor (casa particular), vând trabucuri, fete, băieţi, rom ilegal, la colţ de stradă, sunt chitiţi „să facă bani“ ca să trăiască mai bine. Şi, pentru că turiştii sunt principala sursă de venit, jineteros, micii profitori, îi hărţuiesc la orice colţ de stradă”, spune Elena Stancu, jurnalist şi coautor al volumului „Cuba continuă” (Editura ART, 2012), realizat împreună cu fotograful Cosmin Bumbuţ.
„Două principii ghidează actualizarea modelului economic: bazarea sistemului economic pe proprietatea socialistă a întregului popor asupra mijloacelor fundamentale de producţie şi preponderenţa planificării şi nu a pieţei. Actualizarea economică nu va implica o reformă politică în ţara noastră”, a declarat pentru „Adevărul” Marta C. Fajardo Palet, ambasadorul Cubei în România.
Antreprenoriat de subzistenţă
Din păcate, cubanezii îşi dau seama, pe măsură ce capitalismul pătrunde treptat peste ei, care este valoarea banilor. Paradisul se destramă încet şi face loc brandurilor, maşinilor şi smartphone-urilor. Elena Stancu, jurnalist, coautoare a volumului „Cuba continuă”
Schimbările se produc însă într-un ritm mult mai lent decât ar dori oficialii de la Havana. Vorbim, până la urmă, despre o societate marcată de zeci de ani de regim dictatorial, abuzuri şi diviziune. Reformele administrative şi economice demarate în ultimii doi ani sunt remarcabile, dar foarte limitate în acelaşi timp.
De aceea, apariţia reclamelor luminoase este un indicator important într-o economie despre care nimeni nu poate afirma că se îndreaptă cu adevărat spre capitalism sau, mai degrabă, către o formă de antreprenoriat de subzistenţă.
Este o combinaţie. Când tot mai mulţi oameni devin din ce în ce mai proactivi şi mai încrezători, atunci şi alţii - chiar dacă le place sau nu – trebuie să facă acelaşi lucru”, explică pentru „The New York Times” Arturo Lopez Levy, fost analist în cadrul Guvernului de la Havana şi în prezent profesor la Universitatea din Denver. Efectele se vor produce lent şi se vor vedea cu greu, avertizează specialiştii.
În prezent se lucrează la revizuirea Codului Muncii, pentru a-i aduce modificările care să favorizeze sectorul nestatal, să spunem de exemplu dreptul la salariu (după cantitatea şi calitatea muncii), la odihnă, la protecţie prin asigurările sociale, în cazurile de accidente sau îmbolnăviri. Marta C. Fajardo Palet, ambasadorul Cubei în România
În momentul de faţă sunt cuprinşi în acestă formă de muncă pe cont propriu circa 380.000 de lucrători în comparaţie cu cei 150.000 care existau înainte de a se lărgi această modalitate, adică înainte de 2011, explică ambasadorul Cubei în România. „Tendinţa pentru următorii ani este de a se continua dezvoltarea acestui proces care uşurează schemele de personal şi cheltuielile statului în cadrul modelului economic din ţară”, a adăugat aceasta.
„Un tricou, pantaloni scurţi şi şlapi sunt tot ce ai nevoie, crabii trec pe plajă pe la picioarele tale, langustele se pescuiesc cu mâna, nucile de cocos şi bananele cresc pe plajă sau la marginea drumului, la liber”, explică Elena Stancu.
Care sunt, atunci, nevoile cubanezilor? Aceleaşi lucruri care ne încântau imaginaţia şi nouă, românilor, înainte de 1989: blugi „de firmă“, maşini scumpe, televizoare moderne şi, mai nou, cele mai recente gadgeturi. Elena Stancu, jurnalist, coautoare a volumului „Cuba continuă”
Dezbaterea este complicată de poziţiile schimbătoare ale liderilor cubanezi faţă de capitalism, care zeci de ani au blamat capitalismul, iar acum încearcă să-i convingă pe oameni că este în regulă să devină patroni. Raul Castro este cunoscut drept cel mai „loial comunist” al revoluţiei. Acum, din postura de preşedinte, este principalul avocat al reformării economice pentru liberalizarea pieţei.
Castro jură că nu va permite întoarcerea la capitalism
Iar „bâlbele” la nivel înalt nu au fost eliminate nici măcar acum când, cel puţin oficial, Havana are poziţie clară. În cadrul unei reuniuni recente a Partidului Comunist din Cuba s-au făcut eforturi pentru a înlătura prejudecăţile legate de profitul personal. Pe de altă parte, Raul Castro a jurat că nu va permite niciodată „întoarcerea sistemului capitalist”.
Sunt schizofrenici într-un fel. Spun că se schimbă, dar consideră aceste schimbări daruri făcute cetăţenilor şi nu drepturi. Ted Henken, expert în Cuba şi profesor la universitatea Baruch College
„Oamenii nu au încă putere de cumpărare şi, deşi au voie să cumpere case, nu au cu ce. E nevoie de mai mult timp şi de mai multă libertate economică. Cubanezii cu care am discutat eu se tem puţin de aceste schimbări: sistemul e corupt, ca şi la noi, foştii nomenclaturişti vor fi cei care vor prospera, iar tinerii vor pleca în valuri masive din ţară, pentru un viitor mai bun”, explică Elena Stancu.
„
„Sunt schizofrenici într-un fel. Spun că se schimbă, dar consideră aceste schimbări daruri făcute cetăţenilor şi nu drepturi”, spune Ted Henken, expert în Cuba şi profesor la universitatea Baruch College.
Fără nicio îndoială, „bule” de capitalism au apărut în Cuba, în special în capitala Havana, unde micile afaceri sunt pretutindeni. Industrii întregi controlate tradiţional de o mână de oameni din aparatul comunist, precum cea a taximetrelor sau a restaurantelor, se transformă treptat în contextul nou-veniţilor.
Planurile pentru viitor ale guvernanţilor de la Havana se concentrează însă tot pe încurajarea sectorului „nestatal”. Ca parte a actualizării modelului economico-social cubanez începând din decembrie 2012 au intrat în vigoare cinci norme juridice noi care stabilesc înfiinţarea treptată de cooperative în activităţile non-agricole, precum şi dispoziţii cu caracter experimental care reglementează acest proces.
„Pentru etapa iniţială a experienţei se prevede constituirea a peste 200 de asociaţii de acest tip în toată ţara, care vor cuprinde sectoare ca transporturile, gastronomia, pescuitul, serviciile personale şi casnice, recuperarea materiilor prime, producţia de materiale şi serviciile în construcţii”, ne-a declarat ambasadorul Cubei în România.
Totodată, guvernanţii vor oferi cubanezilor posibilitatea de a se specializa printr-o serie de cursuri în domenii precum contabilitate.
Asociaţia Naţională a Economiştilor şi Contabililor din Cuba va organiza cursuri de administraţie, tehnici de piaţă şi alte discipline pentru lucrătorii din sectorul privat. Deja au început la nivel naţional peste 200 de cursuri pentru lucrătorii din sectorul nestatal, ca deţinători de registre, încasatori şi plătitori. Marta C. Fajardo Palet, ambasadorul Cubei în România
„Din păcate, cubanezii îşi dau seama, pe măsură ce capitalismul pătrunde treptat peste ei, care este valoarea banilor. Paradisul se destramă încet şi face loc brandurilor, maşinilor şi smartphone-urilor”, povesteşte Elena Stancu.
Aproape 70% dintre cei 350.000 de cubanezi care au obţinut licenţe de a lucra pentru ei înşişi în 2011 nu au specificat în acte un loc de muncă anterior, ceea ce înseamnă, cel mai probabil, că aceştia derulau deja mici afaceri la negru şi le-au scos la lumină cu acest prilej.
Embargoul SUA ar putea fi reanalizat
Cei mai mulţi dintre cubanezii care renunţă la afaceri o fac din cauza lipsei aparaturii şi a materiilor prime, cauzată de embargoul impus de SUA asupra comerţului cu statul cubanez. Decizia Havanei de a face paşi către o piaţă liberă în ultimii doi ani a creat noi legături economice între Cuba şi Statele Unite ale Americii, dând naştere unui set complet nou de provocări şi dezbateri pe marginea embargoului vechi de 50 de ani impus de SUA pentru comerţul cu statul cubanez.
„Constrângerile din Cuba sunt legate mai degrabă de embargoul economic şi de restricţiile economice care nu le permit oamenilor să aibă locuri de muncă bine plătite şi posibilitatea de a deveni, aşa cum speră toţi, bogaţi”, crede Elena Stancu.
Argumentul invocat până acum în favoarea menţinerii restricţiilor a fost că embargoul este necesar pentru a combate regimul totalitarist al lui Fidel şi Raul Castro. Acum, în special pentru mulţi dintre cubanezii care s-au aflat în primele linii ale luptei pentru politicile Cubei, un nou argument începe să capete tot mai multă greutate – reorietarea către capitalism ar putea merge mult mai repede şi mai uşor cu mai multă asistenţă din partea americanilor.
Constrângerile din Cuba sunt legate mai degrabă de embargoul economic şi de restricţiile economice care nu le permit oamenilor să aibă locuri de muncă bine plătite şi posibilitatea de a deveni, aşa cum speră toţi, bogaţi. Elena Stancu, jurnalist, coautoare a volumului „Cuba continuă”
Astfel, în timp ce factorii de decizie care sunt în favoarea menţinerii embargoului susţin că renunţarea la acesta nu ar face decât să ofere sprijin economic Guvernului de la Havana, unii cubanezi – printre ei şi mulţi aflaţi deja în exil – pledează pentru renunţarea la restricţiile comerciale.
Administraţia Obama a arătat deja deschidere către formarea unor noi legături cu statul cubanez atunci când a ridicat restricţiile asupra remiterilor către Cuba făcute de cubanezili stabiliţi în SUA şi asupra turismului.
Există deja voci tot mai puternice care pun presiune asupra preşedintelui american Barack Obama pentru a lua iniţiativa prin stabilirea ca prioritate a oferirii de asistenţă pentru cubanezii care încearcă să dobândească mai multă independenţă economică în faţa guvernului.
Cea mai amplă reformă economică din mai bine de 50 de ani
La sfârşitul anului 2010, preşedintele Raul Castro, fratele fostului lider Fidel Castro, a anunţat că, din 2011, cubanezii îşi vor putea înfiinţa propriile afaceri, însă în domenii limitate (arendarea de terenuri, cooperative). Guvernul comunist de la Havana controla aproximativ 85% din forţa de muncă din Cuba, adică aproximativ 5,1 milioane de persoane.
Trebuie să eliminăm noţiunea perpetuă că statul cubanez reprezintă singura ţară din lume unde poţi trăi fără să munceşti. Raul Castro, preşedintele Cubei
Pe lângă desfiinţarea a un milion de locuri de muncă din sectorul public, statul socialist a permis cetăţenilor să-şi deschidă mici afaceri, iar economia Cubei a intrat în primul proces semnificativ de reformare din 1960 şi până în prezent.
Totodată, autorităţile au decis legalizarea tranzacţiilor imobiliare şi recunoaşterea dreptului la proprietate, au permis cetăţenilor să-şi cumpere automobile şi au anunţat că vor acorda mai uşor licenţe pentru cei care vor să înceapă afaceri.
Criza i-a forţat pe guvernanţii cubanezi să accepte măsurile capitaliste pentru a-şi salva economia aflată în pragul colapsului.
Aceste măsuri pe care le aplicăm şi toate schimbările care sunt necesare pentru modernizare modelului nostru economic sunt îndreptate către menţinerea şi întărirea socialismului. Raul Castro, preşedintele Cubei
Chiar şi înainte de izbucnirea crizei, statul cubanez era „sufocat” de ajutoarele sociale şi de performanţele slabe ale companiilor de stat.
Analiştii spun că reforma este cea mai puternică mişcare către sectorul privat de la revoluţia din 1959. „Aceste măsuri pe care le aplicăm şi toate schimbările care sunt necesare pentru modernizare modelului nostru economic sunt îndreptate către menţinerea şi întărirea socialismului”, explica însă Raul Castro.
Cuba capitalistă se zbate însă între economia de piaţă şi mentalitatea că aceia care vor să strângă averi fac rău statului. Reformele au loc, însă într-un ritm mai lent decât îşi doreşte preşedintele Castro.
„Este esenţial să schimbăm sentimentele negative pe care un număr ridicat dintre noi le au faţă de acest fel de muncă privată“, a declarat Raul Castro.
„Nu pentru prima dată, aş spune că duşmanul nostru cel mai aprig nu este imperialismul şi cu atât mai puţin de cubanezii plătiţi de imperialişti pentru a le face treaba. Cel mai aprig duşman este eşecul de a ne corecta propriile erori“, spune Raul Castro.
Toţi cei care le plâng de milă cubanezilor, siliţi să trăiască într-un regim totalitar, uită mereu să menţioneze poate cel mai important şi mai reprezentativ lucru despre acest popor: cubanezii sunt fericiţi. Trăiesc cu poftă, râd, dansează, iubesc cu un apetit nebun, pe care nu l-am întâlnit la nimeni, nicăieri. Elena Stancu, jurnalist, coautoare a volumului „Cuba continuă”
Se încarcă comentariile...
