China, noua stăpână a Africii

China, India şi Arabia Saudită au cumpărat, în ultimii ani, 60 de milioane de hectare de teren arabil în Africa. Niciun kilogram de grâu sau de orez nu ajunge în cămara africanilor. În Etiopia devastată de foamete, „investitorii“ chinezi, indieni şi saudiţi au cumpărat în ultimii trei ani peste 3,6 milioane de hectare, adică 10% din totalul terenului arabil.

Ministrul de Externe de la Addis Abeba, Hailemariam Desalegn, susţine că, dacă străinii cu putere de cumpărare vin în Etiopia să achiziţioneze teren arabil, nu poate fi decât benefic pentru dezvoltarea ţării. BBC aminteşte însă de vocile critice, care spun că Africa este astfel lipsită de propriile resurse naturale, care ar putea ridica nivelul de trai al populaţiei. „Pământul a fost cumpărat (sau dat în arendă pe 99 de ani) fără ştiinţa sau consimţământul comunităţilor locale din Etiopia. Terenurile agricole au fost vândute străinilor fără ca vreo autoritate centrală de la Addis Abeba să fi făcut un studiu de impact asupra mediului şi a oamenilor care trăiesc acolo", spune Anuradha Mittal, directorul Institutului din Oakland, cunoscut think-thank american.

Tranzacţiile încheiate de investitorii străini cu statul etiopian în sectorul agricol nu conţin niciun fel de clauze sau restricţii, care să aducă un câştig constant comunităţilor. „Înţelegerea pe care o avem cu Executivul este strict una comercială, am dat bani. Ce decidem noi apoi să facem cu pământul, este treaba noastră", a declarat un investitor străin, citat în raport. Consecinţa acestor „afaceri" cu teren arabil este că populaţia este relocată (uneori mituită de companiile străine să-şi părăsească locuinţele), că mediul este distrus prin defrişări masive şi că, la final, nivelul nesiguranţei alimentare în Etiopia creşte. „Nu are nimeni voie să-şi închipuie că străinii aceştia vin în ţară să creeze locuri de muncă sau să hrănească localnicii", a comentat Obang Metho, de la ONG-ul „Mişcarea de solidaritate pentru o Etiopie nouă".

Orez chinezesc, culturi africane

Potrivit BBC, China şi Arabia Saudită intenţionează să cultive în Etiopia peste un milion de tone de orez, pe care să-l vândă apoi în străinătate. Guvernul de la Addis Abeba susţine că investitorii aduc bani la buget, că din toată suprafaţa de teren arabil a ţării (35 de milioane de hectare), doar 3% a fost vândut străinilor, şi că pământul înstrăinat era oricum lăsat în paragină de fermierii locali. Terenurile vândute sunt infestate adeseori cu paraziţi ai malariei, iar clima este neprietenoasă pentru micii fermieri locali, a mai argumentat Hailemariam. Însă datele din raportul Institutului Oakland arată că de peste trei ori mai mult teren agricol a fost înstrăinat în ultimii doi ani. Pământul african aduce şi investitorilor indieni milioane de dolari, relatează şi cotidianul „Die Welt". Ei cultivă soia, grâu, sfeclă şi plante pentru biocombustibil, totul fiind exportat. Ca să scoată un preţ sub cel al pieţei, oamenii de afaceri indieni angajează la munca câmpului copii.

La camp muncesc copii

„Red stă în genunchi de dimineaţa până seara să smulgă buruienile de pe câmpul de sfeclă", scrie publicaţia germană. Lucrează sub supravegherea atentă a unui indian, chiar şi atunci când afară sunt 40 de grade Celsius. Indian este şi patronul celor 100.000 de hectare de sfeclă, cărora li se vor mai adăuga până la anul alte 200.000. Etiopianul Red are doar opt ani.

Pentru o zi de muncă primeşte 20 birr (83 de cenţi)

Afacerile cu pământ african, care aduc milioane investitorilor străini, nu sunt la fel de bune şi pentru populaţia continentului. Organizaţiile umanitare au atras atenţia că Etiopia, alături de Kenia şi Somalia, se confruntă cu cea mai gravă criză alimentară din ultimii ani. La acutizarea foametei a contribuit, nu puţin, şi creşterea preţului produselor de bază cu 30% faţă de anul trecut. În Etiopia, o ţară în care 85% din populaţia de peste 88 de milioane de locuitori lucrează în agricultură, alimentele sunt aduse, în mare parte, din import!

SUA privesc cu invidie

Un raport al Băncii Mondiale estimează că în zonele în curs de dezvoltare (în special Africa subsahariană şi din America de Sud), suprafaţa de teren arabil concesionat marilor investitori străini va creşte cu şase milioane de hectare, în fiecare an. „Vânzarea terenului arabil prezintă un mare risc. Ar trebui ca aceste achiziţii de teren să fie transparente, astfel încât oamenii să nu se trezească că au rămas fără ţară", a apreciat nigeriana Ngozi Okonjo-Iweala, director în cadrul Băncii Mondiale. America priveşte de mai multă vreme cu invidie avântul pe care-l are China în Africa. „Nu vrem să vedem un nou tip de colonialism în Africa", a izbucnit secretarul american de stat, Hillary Clinton, în timpul vizitei efectuate săptămâna aceasta în Zambia. Beijingul a reacţionat, spunând că beneficiul relaţiilor sino-africane este reciproc.

10%  din cele 35 de milioane de hectare de teren agricol de care dispune Etiopia aparţine străinilor.

Drumuri pentru petrol şi aur

Peste un milion de muncitori chinezi lucrează în Africa. Ei au construit spitale, mii de kilometri de drumuri, stadioane, clădiri pentru instituţii ale statului şi căi ferate. Beijingul a acordat statelor africane credite de milioane de dolari. Economia chineză are nevoie de piaţa de desfacere de pe continent şi de resursele ei.