Cel puțin 5000 de iranieni au murit în cursul protestelor. Liderul suprem admite că mii de oameni au fost uciși și îl numește „criminal” pe Trump

Autoritățile din Iran au verificat cel puţin 5.000 de decese în urma protestelor, între care aproximativ 500 de membri ai forţelor de securitate, a declarat pentru Reuters un oficial regional, care a pus în seama unor „terorişti şi insurgenţi înarmaţi” uciderea unor „iranieni nevinovaţi”.

Acesta, care nu a dorit ca numele său să fie făcut public din cauza sensibilităţii subiectului, a dezvăluit și că unele dintre cele mai puternice ciocniri şi cel mai mare număr de morţi au avut loc în zonele kurde iraniene din nord-vestul Iranului, o regiune în care separatiştii kurzi au fost activi şi unde violenţele au fost printre cele mai ample din ultima perioadă.

„Nu este de aşteptat ca numărul final de victime să crească semnificativ”, a spus oficialul, subliniind că „Israelul şi grupuri armate din străinătate” i-au sprijinit şi echipat pe cei care au ieşit în stradă.

Grupul iranian pentru drepturile omului kurd Hengaw, cu sediul în Norvegia, a declarat că printre regiunile în care au existat măsuri extrem de stricte de securitate în timpul protestelor izbucnite la sfârşitul lunii decembrie din cauza stării economiei s-au numărat zonele kurde din nord-vest

Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, a declarat sâmbătă că numărul morţilor a ajuns la 3.308, iar alte 4.382 de cazuri sunt în curs de examinare. Grupul a declarat că a confirmat peste 24.000 de arestări.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a recunoscut că mii de oameni au fost uciși

Într-un discurs susținut sâmbătă, ayatollahul Ali Khamenei a declarat că mii de persoane au fost ucise în timpul celor peste două săptămâni de proteste, „unii într-un mod inuman și sălbatic”, el dând vina pe SUA pentru aceste decese. 

Khamenei a mai spus că Iranul îl consideră pe președintele Trump,  un „criminal” și că SUA trebuie „trasă la răspundere” pentru recentele tulburări. El a afirmat, de asemenea, pe rețelele sociale că „obiectivul Americii este să înghită Iranul”. 

Președintele american a îndemnat demonstranții să „continue protestele” și a amenințat cu intervenția militară Iranul în care forțele de securitate îi vor ucide.

Protestele, care au izbucnit pe 28 decembrie din cauza situației economice, s-au transformat în apeluri la sfârșitul domniei liderului suprem al Iranului.

Guvernul iranian a calificat demonstrațiile drept „revolte” susținute de dușmanii Iranului, iat forțele de ordine au recurs la muniție letală. Videoclipuri în care forțele de securitate trag asupra demonstranților au fost validate de BBC.

Întreruperea accesului la Internet a făcut extrem de dificilă obținerea de informații clare privind ce s-a întâmplat în timpul manifestațiilor, potrivit BBC.

Relatări neclare, pe fondul întreruperii comunicațiilor

Nopțile de 8 ianuarie și 9 ianuarie au fost de departe cele mai sângeroase, potrivit oficialilor statului și presei, precum și a publicațiilor străine și a relatărilor martorilor, relatează Al Jazeera.

Abbas Masjedi Arani, șeful autorității medicale legiste din Iran, a declarat presei de stat că multe dintre victime au fost împușcate în piept sau în cap de la mică distanță sau de pe acoperișuri, cu scopul de a le provoca răni mortale, în timp ce altele au fost înjunghiate mortal.

Media de stat a declarat că majoritatea protestatarilor erau tineri de 20 de ani.

Autoritățile iraniene au întrerupt complet accesul în noaptea de 8 ianuarie, precum și comunicațiile mobile, astfel încât nu a fost posibilă nici măcar apelarea serviciilor de ambulanță în cazuri de urgență.

Pana fără precedent a internetului a început să se reducă treptat duminică, după aproape două săptămâni, dar majoritatea populației de 90 de milioane de oameni nu știe la ce să se aștepte în perioada următoare, pe fondul incertitudinii cu privire la ceea ce ar putea rezerva viitorul.

Apelurile locale, mesajele text SMS și apelurile telefonice internaționale efectuate au fost reluate în ultimele zile. Un intranet local care oferă unele servicii limitate este operațional.

Protestele stradale au încetat, mii de forțe de securitate puternic înarmate instalând patrule și puncte de control în toată țara, în special în zonele unde au izbucnit protestele precum Marele Bazar din Teheran .

Distribuirea videoclipurilor protestelor în afara Iranului a fost rară în contextul blackout-ului  digital, doar un număr redus de iranieni având posibilitatea de a părăsi țara sau de a se conecta la internetul prin satelit Starlink, care ocolește restricțiile guvernamentale privind internetul.

Oficialii iranieni, de la lideri politici la militari și judiciari, au subliniat zilnic că SUA și Israelul se află în spatele protestelor, acuzând puterile străine că înarmează și finanțează opoziția.

Potrivit guvernului iranian, „teroriștii” înarmați și antrenați, nu forțele statului, au fost direct responsabili pentru uciderea a mii de oameni în timpul protestelor. Aceștia susțin că persoane care acționează în numele SUA și Israelului au împușcat și înjunghiat oameni pentru a deraia demonstrațiile pașnice.

Oficialii judiciari au subliniat că cei care au luat parte la „revolte” se vor confrunta cu pedepse rapide, fără nicio urmă de clemență. Curtea Supremă și biroul procurorului general au anunțat duminică că au format un grup de lucru comun pentru a accelera cazurile legate de proteste.

Publicațiile străine au relatat, de asemenea, că autoritățile iraniene cer așa-numiții „bani de gloanțe” de la familiile protestatarilor uciși de forțele de securitate pentru a le permite să-i înmormânteze sau cer ca familiile să semneze documente care să ateste că erau membri ai forței paramilitare Basij din cadrul Corpului Gardienilor Revoluției. Oficialii iranieni au respins ambele afirmații.

Oficialii americani și israelieni au salutat deschis potențialul răsturnării conducerii teocratice de la Teheran în ultimele luni, inclusiv în timpul războiului de 12 zile din iunie.

În punctul culminant al protestelor, Trump i-a îndemnat pe iranieni să rămână în stradă, susținând că „ajutorul este pe drum”, înainte de a-și exprima „un mare respect” pentru conducerea iraniană, pe baza afirmației că execuțiile planificate pentru peste 800 de prizonieri politici au fost oprite.

Președintele SUA „vorbește o mulțime de prostii”, a declarat sâmbătă procurorul din Teheran, Ali Salehi, ca reacție la această afirmație, adăugând că „răspunsul nostru va fi descurajant și rapid”.

Trump a cerut sâmbătă sfârșitul mandatului de 37 de ani al lui Khamenei și l-a catalogat pe liderul iranian drept „om bolnav”.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu s-a abținut de la a comenta direct protestele. Postul public de televiziune israelian Kan a relatat că Netanyahu le-a ordonat oficialilor săi să înceteze să acorde interviuri pe această temă, după ce ministrul Patrimoniului, Amichai Eliyahu, a declarat săptămâna trecută că agenții israelieni sunt activi în Iran „chiar acum”, cum au fost și în perioada războiului de 12 zile.