Ce scria jurnalistul Jamal Khashoggi, chiar înainte de dispariţia sa, pentru Washington Post: Nevoia cea mai mare a lumii arabe este libertatea de exprimare
0Jurnalistul Jamal Khashoggi, dispărut după ce a intrat, pe 2 octombrie, în Consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul, scria într-un editorial pentru Washington Post că nevoia cea mai mare a lumii arabe este libertatea de exprimare. Editorialistul a tras un semnal de alarmă cu privire la cetăţenii arabi care fie sunt neinformaţi, fie sunt dezinformaţi. Or, această realitate nu este decât în beneficiului establismentului autoritar din ţările arabe.
Redăm mai jos o parte din ultimul editorial semnat, pentru Washigton Post, de jurnalistul dispărut:
Mă uitam recent pe raportul online „Libertatea în lume“ din 2018, publicat de Freedom House, şi am ajuns la o concluzie foarte gravă. Există o singură ţară în lumea arabă care a fost clasificată drept „liberă“. Această naţiune este Tunisia. Iordania, Marocul şi Kuweitul sunt pe locul doi, fiind clasificate ca fiind „parţial libere“. Restul ţărilor din lumea arabă sunt clasificate drept „deloc libere".
Drept urmare, arabii care trăiesc în aceste ţări sunt fie neinformaţi, fie dezinformaţi. Ei nu sunt în măsură să se exprime în mod adecvat, cu atât mai puţin în dezbateri publice, cu privire la chestiuni care afectează regiunea şi viaţa de zi cu zi. O naraţiune condusă de stat domină psihicul public şi, în timp ce mulţi nu o cred, o mare majoritate a populaţiei devine victima acestei naraţiuni false. Din păcate, situaţia este puţin probabil să se schimbe.
Lumea arabă a fost maturizată cu speranţă în primăvara anului 2011. Jurnaliştii, cadrele universitare şi populaţia generală se aşteptau ca societatea să devină liberă în ţările lor. Ei se aşteptau să fie eliberaţi de hegemonia guvernelor lor, a intervenţiilor consecvente şi a cenzurii informaţiilor. Aşteptările au fost însă rapid distruse; aceste societăţi fie reveneau la status quo-ul vechi, fie se confruntau cu condiţii mai aspre decât înainte.
Faimosul scriitor saudit Saleh al-Shehi a scris una dintre cele mai cunoscute editoriale publicate vreodată în presa saudită. Din nefericire, el acum trebuie să ispăşească cinci ani de închisoare pentru presupuse comentarii critice la adresa establishmentului saudit. Capturarea de către guvernul egiptean a unui întreg ziar, al-Masry al-Youm, nu a enervat sau nu a provocat nicio reacţie din partea colegilor de breaslă. Aceste acţiuni nu mai au consecinţa unei reacţii nici din partea comunităţii internaţionale. În schimb, aceste acţiuni pot declanşa o condamnare rapidă urmată de tăcere.
Lumea arabă se confruntă cu propria versiune a Cortinei de Fier
În consecinţă, guvernele arabe au primit undă verde pentru a continua să reducă la tăcere mass-media. A existat o perioadă în care jurnaliştii credeau că internetul va elibera informaţia de cenzură şi controlul asociat cu presa scrisă. Dar aceste guverne, a căror existenţă se bazează pe controlul informaţiilor, au blocat agresiv Internetul. De asemenea, au arestat reporterii locali şi au presat agenţii de publicitate să afecteze veniturile anumitor publicaţii.
Lumea arabă se confruntă cu propria versiune a Cortinei de Fier, impusă nu de actori externi, ci prin forţele interne care se luptă pentru putere. În timpul Războiului Rece, Radio Europa Liberă, care a evoluat de-a lungul anilor într-o instituţie critică, a jucat un rol important în promovarea şi susţinerea speranţei de libertate. Arabii au nevoie de ceva similar. În 1967, New York Times şi The Post au preluat proprietatea comună a ziarului International Herald Tribune, care a devenit o platformă pentru vocile din întreaga lume.
Lumea arabă are nevoie de o versiune modernă a vechilor mijloace transnaţionale media, astfel încât cetăţenii să poată fi informaţi despre evenimentele din jurul lumii. Mai important, trebuie să oferim o platformă pentru vocile arabe. Suferim din cauza sărăciei, a managementului ineficient şi a lipsei de educaţie. Prin crearea unui forum internaţional independent, izolat de influenţa guvernelor naţionaliste răspândind ura prin propagandă, oamenii obişnuiţi din lumea arabă ar putea să abordeze problemele structurale cu care se confruntă societăţile lor.
Editorialistul critic al puterii saudite Jamal Khashoggi nu a mai dat vreun semn de viaţă după ce a intrat, pe 2 octombrie, în Consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul.
Logodnica sa turcă, care l-a aşteptat în exterior, a dat asigurări că acesta nu a mai ieşit din clădire, iar surse din cadrul serviciilor turce de securitate cred că jurnalistul a fost ucis înăuntrul consulatului de către o echipă de 15 saudiţi care s-au întors în aceeaşi zi în ţara lor.
Se încarcă comentariile...
