Ashton şi PE au împărţit „ciolanul diplomatic“

0
0

După luni de negocieri, viitorul „minister de Externe al Uniunii Europene” are în sfârşit undă verde de la Parlamentul European. Acordul politic înseamnă împărţirea celor câteva mii de posturi: două treimi pentru membrii instituţiilor UE şi o treime pentru diplomaţii din statele membre. 

După şase runde de negocieri, duse pe parcursul mai multor luni, "ministerul de Externe" al UE (Serviciul de acţiune externă - EAS) a primit, în sfârşit, unda verde din partea Parlamentului European (PE), a Consiliului şi a Comisiei Europene. Baroneasa Catherine Ashton (şefa desemnată a serviciului diplomatic) , a reuşit să ajungă la o înţelegere cu europarlamentarii.

Nervii au fost extrem de întinşi în ultima perioadă, după ce PE a ameninţat-o pe Ashton că nu va vota bugetul pentru EAS dacă aceasta nu va respecta cerinţele PE. Practic, Legislativul UE i-a forţat mâna baronesei pentru a obţine o felie mai mare din instituţia care, speră ei, va fi extrem de influentă pe plan internaţional.

PE a reuşit să o convingă pe Ashton şi să accepte un control financiar al Legislativului asupra noului corp diplomatic, dar şi ca membrii cei mai importanţi ai Serviciului să dea socoteală în faţa Parlamentului pentru acţiunile pe care le fac în statele unde sunt trimişi. Serviciul va avea şi obligaţia de a informa în avans PE în privinţa politicilor externe pe care doreşte să le adopte.

Europarlamentarii i-au reproşat baronesei şi că doreşte să aducă prea mulţi britanici la vârful viitorului minister şi că a lăsat prea puţin loc pentru reprezentanţii instituţiilor europene şi pentru cei din noile state membre sau din statele mai mici. Ulterior, Ashton a fost de acord ca două treimi dintre membri să provină din instituţiile UE şi doar o treime să fie diplomaţi din statele membre.

Componenţa SAE

Elmar Brok (raportor al PE din partea grupului popularilor - PPE), Roberto Gualtieri (raportor al socialiştilor) şi Guy Verhofstadt (raportor ALDE) au prezentat la Bruxelles, în conferinţa de presă de ieri, mai multe detalii despre funcţionarea SAE. Astfel, o mare parte din personal va fi transferat de la Comisie şi de la Consiliu la SAE. O treime din posturi pot fi ocupate de candidaţi din serviciile diplomatice naţionale, ca agenţi temporari, ce vor fi recrutaţi în baza unui concurs, condiţiile de organizare şi participare urmând să fie publicate în toate statele UE.

Restul va fi reprezentat de funcţionari permanenţi, care vor putea rămâne în serviciu peste cei 8-10 ani cât se prevede pentru agenţii temporari, a explicat Brok. Aceştia din urmă pot fi angajaţi pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii mandatului pentru încă 4 ani şi în mod excepţional, cu încă 2 ani. Înaltul Reprezentant (sau „ministrul de Externe al UE", Catherine Ashton) poate hotărî ca, până la 30 iunie 2013, pentru anumite posturi din cadrul SAE, să se acorde prioritate candidaţilor din aceste servicii în cazul unor calificări practic egale.

După această primă fază, accesul egal ar fi asigurat şi în cazul funcţionarilor Parlamentului European şi al altor instituţii UE. Pentru funcţionarii transferaţi de la Comisie sau de la Consiliu este prevăzută posibilitatea ca ei să se întoarcă în instituţia de origine, instituţiile în cauză fiind obligate să asigure această mobilitate, acordând acestor persoane şanse egale cu cele ale candidaţilor interni din instituţiile lor.

O arie pe trei voci

Gestionarea crizelor, ajutorul umanitar şi politica de vecinătate (PEV) rămân însă domenii ce vor fi gestionate de 3 persoane, respectiv Înaltul reprezentant şi cei doi comisari europeni de resort. Guy Verhofstadt susţine că Ashton va coordona dosarele în cauză - de exemplu misiunile UE în Afganistan, Georgia sau Kosovo, dar ea trebuie să se consulte cu cei doi comisari înainte de a lua o decizie.

Pe lângă faptul că va superviza şi aproba bugetul SAE, eurodeputaţii ar urma să aprobe şi bugetul misiunilor speciale ale UE. Potrivit unor surse europene, un grup de 11 state UE, în frunte cu Austria, încearcă să modifice una din prevederi. Acestea sunt nemulţumite de faptul că ţările mai mici vor avea doar 2 sau 3 reprezentanţi în noul serviciu diplomatic. Deputaţii europeni ar fi transmis o scrisoare Consiliului şi Comisiei, în care solicită respectarea reprezentativităţii geografice pentru toate statele membre şi a parităţii între femei şi bărbaţi.

Primul pas va fi numirea de diplomaţi în 130 de misiuni ale UE, cei mai mulţi dintre ei urmând să ocupe reprezentanţe ale Comisiei Europene care sunt deja funcţionale. Cel mai probabil, va urma o adevărată "bătălie" între marile state europene pentru a obţine pentru propriii diplomaţi cele mai importante ambasade, precum cea de la Beijing, Moscova ori New Delhi. Cea de la Washington a fost deja ocupată, scrie Sofia Echo, fără a preciza cine a ocupat-o.

Serviciul extern în cifre

Serviciul va începe să funcţioneze de la sfârşitul anului, dacă va primi şi unda verde a Parlamentul European şi a miniştrilor de Externe din Uniunea Europeană şi va înghiţi anual miliarde din bugetul blocului comunitar. Bugetul operaţional, care include 6 miliarde de euro pe an ca ajutor pentru dezvoltare, va fi gestionat de Comisia Europeană, în timp ce bugetul administrativ al serviciului va fi separat. "Ministerul de Externe" al UE va avea peste 7.000 de angajaţi, din care 4.500 vor fi diplomaţi trimişi dincolo de hotarele Uniunii.

Poziţie: România, nemulţumită de procesul de selecţie

Teodor Baconschi, ministrul de Externe al României

Am purtat un dialog constant cu doamna Catherine Ashton. Ne-ar interesa o poziţie de director în centrala acestui serviciu. Doamna Ashton a primit numeroase semnale de la statele membre, inclusiv cu privire la nemulţumiri privind transparenţa procesului de constituire a serviciului. Când am avut o discuţie personală la Consiliul de la Luxemburg, m-a asigurat că va avea loc o selecţie a membrilor acestei noi structuri, la toamnă.

M-a asigurat că experienţa profesională se va număra printre criteriile de bază în alegerea membrilor şi că România va avea o cotă parte în alcătuirea acestui serviciu. Nu vom renunţa la dreptul nostru consimţit de Tratatul de la Lisabona. Ne numărăm printre statele care au o oarecare nemulţumire privind transparenţa procesului de selecţie. Nu este însă vorba doar de noi, ci în general de statele membre mai noi şi mici care au senzaţia că sunt lăsate deoparte. Dacă vrem ca această structură să fie legitimă şi funcţională trebuie ca şi diplomaţi din România să poată accede la anumite poziţii în noul serviciu. Dintre criteriile de selecţie ale Ministerului de Externe român, profesionalismul este pe locul întâi.

Experienţa, nivelul de competenţă certificat şi prin studii şi misiuni deja asumate - au fost criteriile esenţiale de promovare a unor candidaturi de către România. Dar procesul de constituire a corpului diplomatic al UE va mai dura câteva luni iar definitivarea schemei structurii nu se va face mai devreme de un an, aşa că mai avem timp să ne promovăm diplomaţii. Ne vom susţine în continuare oamenii (pe care îi vom alege atât din centrala MAE, cât şi din misiunile externe ale ţării) şi dreptul României de a fi acolo. Până acum România a prezentat trei candidaturi serioase şi vom veni cu suplimentări. Candidaturile noastre vizează reprezentanţele diplomatice ale României din Washington, Beijing şi Tbilisi.

Mai multe - În lume

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite