Ameninţările lui Baconschi la adresa Comisiei Europene ne pot lăsa fără fonduri de la UE

0
0

Denunţarea unilaterală a acordului stabilit cu Comisia Europeană pe monitorizarea în justiţie, aşa cum a ameninţat ministrul de Externe Teodor Baconschi, ar putea atrage măsuri legate de fondurile europene alocate României, susţin experţii . Baconschi avertiza că, dacă Mecanismul de Cooperare şi Verificare îi va fi menţinut României, atunci nici Croaţia nu va intra în UE fără un asemenea mecanism.

Citiţi şi:

Replica României pentru Schengen

Fost negociator al României pentru aderarea la Uniunea Europeană, prof. Vasile Puşcaş a declarat, pentru „Adevărul Europa", că denunţarea unilaterală a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) este posibilă, dar poate afecta finanţarea unor proiecte din bani ai comunităţii europene.

„Denunţarea unilaterală poate atrage măsuri pe fondurile europene. Un astfel de gest  poate însemna menţinerea corupţiei, iar într-o asemenea ţară nu se bagă bani. Oricum, toată discuţia din jurul denunţării MCV nu face decât să accentueze ideea că Guvernul ar ascunde corupţie", a declarat Puşcaş. El a reamintit că în acest an încep negocierile pentru bugetul 2014-2020, iar România are nevoie de o poziţie puternică şi credibilă pentru a obţine cât mai mult. De asemenea, Vasile Puşcaş a precizat că o astfel de acţiune a României în raport cu acordul cu Executivul european nu mai poate determina activarea clauzei de salvgardare, situaţie posibilă doar în primii ani de la aderarea unei ţări.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru "Adevărul Europa", ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a declarat că folosirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare împotriva aderării României la Schengen, deşi sunt îndeplinite criteriile tehnice, ar putea determina o ripostă pe măsură din partea  Bucureştiului. „Trebuie să ne gândim foarte serios dacă mai merită să continuăm acest lucru. Noi am făcut progrese în reforma sistemului judiciar. Dacă ele nu sunt încurajate mai departe, într-o logică de cooperare, există posibilitatea de a denunţa unilateral Mecanismul de Cooperare şi Verificare, rămânând să informăm Comisia cu privire la progresele noastre în domeniul reformei Justiţiei" a declarat ministrul român de Externe.

Cât de eficientă a fost monitorizarea

Europarlamentarul român Adrian Severin a apreciat că monitorizarea pe justiţie nu şi-a dovedit eficienţa. "Eu am propus de mai mult timp încetarea Mecanismului de Verificare şi Cooperare. Nu avem mai puţină corupţie de la aplicarea acestuia. În schimb, MCV poate fi invocat pentru orice", a declarat Severin.  Reprezentanţii Comisiei Europene - de la preşedintele instituţiei până la Comisarul pe afaceri interne - au declarat în repetate rânduri că statele membre, în mâinile cărora se află decizia acceptării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, nu ar trebui să lege sau să condiţioneze progresele ce ţin de monitorizarea pe justiţie de îndeplinirea criteriilor tehnice pentru eliminarea controlului la frontiere. 

Monitorizarea a fost condiţie la aderare

Reprezentanţi ai societăţii civile au arătat că această poziţie a României ar fi fără precedent pentru Uniunea Europeană.  "Renunţăm la monitorizarea pe justiţie? Adică facem ce? Nu mai trimitem rapoarte legate de justiţie? Rapoarte face şi societatea civilă, presa scrie zilnic de dosare de corupţie", a declarat Laura Ştefan, expert anticorupţie al Societăţii Academice Române (SAR).  Potrivit acesteia, monitorizarea pe justiţie a fost o condiţie a aderării în ianuarie 2007, iar declaraţiile stridente nu rezolvă problemele legate de corupţie. "Declaraţiile ministrului de Externe nu ajută România, dimpotrivă. Este o încercare de arătare a muşchilor. România nu face o favoare Europei că se lasă monitorizată. Putea să spună atunci când ne-au lăsat să aderăm. Nu poţi să te trezeşti după patru ani", a declarat Laura Ştefan.  

Posibilitatea de a închide MCV-ul există doar dacă România îndeplineşte condiţiile pe care şi le-a asumat în privinţa reformei.  În opinia expertului anticorupţie, România este, în acest moment, departe de eliminarea monitorizării pe justiţie şi a reamintit de blocarea de către Parlamentul României a dosarelor Ridzi şi Păsat.

Declaraţie dăunătoare pentru vecini

O altă consecinţă a declaraţiilor şefului diplomaţiei ar putea fi şi afectarea relaţiilor cu vecina Ungaria, care a preluat preşedinţia UE de la 1 ianuarie. Pe agenda de priorităţi europene stabilită de oficialii de la Budapesta se numără atât aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, cât şi aderarea Croaţiei la UE. Guvernul de la Zagreb stabilise împreună cu oficialii europeni - în special comisarul pentru Extindere, Stefan Fule - ca perioadă de aderare a doua jumătate a lui 2011. Croaţia a închis deja 28 de capitole din cele 35 de negociere pentru aderare.

Al cincilea an de monitorizare

România a intrat în al cincilea an de monitorizare pe justiţie după ce a fost acceptată aderarea sa la UE cu această condiţie. În primii trei ani de la aderare, această monitorizare pe justiţie era cînsoţită de posibilitatea activării clauzei de salvgardare în cazul în care România nu înregistra progresele semnificative în lupta anticorupţie şi reforma în justiţie. După primii trei ani, Comisia a decis ca această monitorizare să continue, însă că funcţionarea sa va fi regândită. În iunie anul trecut, reprezentanţii Comisiei au anunţat că MCV va fi menţinut în privinţa României "atât cât este nevoie". Potrivit Centrului Român pentru Politici Europene, în actuala formulă, sancţiunea maximă pe care o poate primi România este ca statele din Uniunea Europeană să aibă posibilitatea să nu recunoască sentinţele judecătoreşti din România.

"Un astfel de gest  poate însemna menţinerea corupţiei, iar într-o asemenea ţară nu se bagă bani. Oricum, toată discuţia din jurul denunţării MCV nu face decât să accentueze ideea că Guvernul ar ascunde corupţie."
Vasile Puşcaş fost negociator pentru aderarea la UE

"Nu avem mai puţină corupţie de la aplicarea acestuia. În schimb, MCV poate fi invocat pentru orice."
Adrian Severin europarlamentar socialist

„O reacţie simplistă şi primitivă"
Hannes Swoboda  vicepreşedinte S&D (Austria)

Chestiunea denunţării MCV este o chestiune tehnică. Reacţia ministrului român de Externe, Teodor Baconschi, este simplistă şi primitivă, o reacţie ce nu se potriveşte şefului diplomaţiei unei ţări. Cât despre condiţionarea aderării Croaţiei printr-un Mecanism de Cooperare şi verificare similar celui la care este supusă România arată cât de greşit este modul de gândire al ministrului Baconschi. Aud, de jumătate de an, reprezentanţi ai guvernului român la Bruxelles care avansează ideea condiţionării Croaţiei de introducerea MCV.  În Europa nu se acţionează la modul: dacă tu nu faci asta...atunci nici eu nu voi face altceva. Ar fi mai raţional ca România şi Bulgaria să discute şi să rezolve problemele pe care le au în reforma Justiţiei şi lupta anticoprupţie, că dacă aderarea la Schengen a celor două nu va avea loc în martie, va avea loc în octombrie.

„Relaţiile bilaterale ale României sunt catastrofale"
Renate Weber europarlamentar PNL

Declaraţia ministrului de Externe nu este una care să facă bine României. Nu este reacţia potrivită pentru a debloca relaţiile cu Franţa şi Germania. La nivelul cel mai înalt, Comisia Europeană a transmis de nenumărate ori că nu există nicio legătură între Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pe Justiţie şi aderarea la Schengen. Şi dacă nu ar exista MCV, Franţa ar veni cu alte probleme. În realitate, Franţa vrea să facă din chestiunea Schengen o problemă de politică internă şi că nu ar avea legătură cu cât de pregătită sau nepregătită este România, din punct de vedere tehnic, în acest moment. Problema este la nivelul relaţiilor bilaterale ale României şi care sunt catastrofale la cel mai înalt nivel, şi nicidecum a Mecanismului pentru Cooperare şi Verificare.  

Guvernul german: Schengen şi MCV se discută bilateral

Reprezentanţi ai Guvernului german au declarat pentru „Adevărul" că eventualele divergenţe în problema Schengen sau a monitorizării pe Justiţie vor fi discutate la nivel bilateral. ,,În forurile deja existente vor exista în perioada următoare suficiente ocazii să discutăm despre subiect, inclusiv despre eventualele diferenţe de viziune între Berlin şi Bucureşti", a explicat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne al Germaniei. El a amintit că în acest moment nu sunt îndeplinite toate condiţiile necesare pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen. „Nu este vorba doar de îndeplinirea strict a criteriilor tehnice, ci şi de rezolvarea deficienţelor în domeniul Justiţiei şi de dovada unor progrese în lupta anticorupţie şi a criminalităţii organizate", a explicat el.

Citiţi şi:

Traian Băsescu despre opoziţia Franţei şi Germaniei: "Este un act de discriminare la adresa României"

În lume


Ultimele știri
Cele mai citite