„The Independent”: „Adevărul despre ţiganii români. Nu vin peste noi, nu ne fură locurile de muncă”

Jurnaliştii britanici au vizitat groapa de gunoi de lângă Cluj. FOTO „The Independent”

În ultimele luni, problema imigranţilor din România şi din Bulgaria a devenit o temă centrală în campania electorală pentru alegerile parlamentare, care vor avea loc în Marea Britanie la începutul lunii mai. Cu toate că guvernanţii britanici nu îndrăznesc să-şi asume public, adevărata lor teamă este legată de o migraţie în masă a ţiganilor din estul Europei.

Partidele politice de dreapta şi presa au promovat temeri conform cărora ţiganii români plănuiesc să vină în numere mari în Marea Britanie. Realitatea este însă foarte diferită, povestesc pentru cotidianul britanic membrii unei comunităţi din apropierea Clujului, care trăiesc de pe urma gropii de gunoi a oraşului.

„Izul dulceag de gunoi te îneacă, iar maidanezii se aleargă unul pe altul printre mormanele de deşeuri. Această groapă de gunoi este, pentru Claudia Gret şi familia ei, acasă, unde şi-au improvizat o gheretă căreia îi spun casă”, îşi încep jurnaliştii britanici reportajul. 

Claudia, în vârstă de 40 de ani, este una dintre cei mai bine de 1.500 de ţigani care trăiesc în groapa de gunoi din apropierea oraşului Cluj-Napoca, al doilea ca mărime din România, continuă „The Independent”. 

„Mulţi români sunt însă şocaţi de determinarea guvernului britanic de a-i convinge să nu vină în Marea Britanie.” 

Anul viitor, cotele UE care permit statelor membre să limiteze numărul imigranţilor din România şi Bulgaria cărora le acordă permis de muncă vor fi înlăturate. Astfel, 29 de milioane de cetăţeni europeni vor avea dreptul de a circula şi de a munci fără restricţii în UE. 

Marea Britanie face însă tot posibilul pentru a-i determina să stea acasă sau să aleagă orice altă destinaţie.

La Bucureşti şi Sofia au apărut suspiciuni că adevărata îngrijorare a britanicilor - pe care nu îndrăznesc însă să o asume public - este migraţia în masă a ţiganilor, cea mai marginalizată şi rău-famată minoritate din Europa. Asta nu a făcut decât să atragă şi mai multă animozitate faţă de romi, alţi români şi bulgari dând vina pe aceste comunităţi pentru că strică imaginea celor două ţări.

Pentru comunitatea care trăieşte în Pata Rât, nu există multe motive de patriotism. „Timp de 20 de ani, am trăit în case adevărate în centrul oraşului. Plăteam chirie, plăteam curentul, nu am furat nimic. Aveam locuri de muncă şi ne găseam de lucru. Copiii noştri mergeau la şcoală, mergeau la internet-cafe-uri, la bibliotecă. Acum uitaţi unde trăim. Locuim pe gunoaie. Unde suntem acum nu putem face nimic”, spune Claudia. 

Aceasta susţine însă că, indiferent cât de rău este tratată familia ei, nici nu se pune problema de a părăsi România.

Dacă nu suntem acceptaţi în propria noastră ţară, care sunt şansele să fim acceptaţi în altă parte? Copii mei sunt aici, mama este aici. Aici m-am născut. Tot ceea ce vreau este să pot trăi şi lucra. Vrem să stăm în România.

Nu toţi împărtăşeşc însă aceeaşi părere. Elena, sora Claudiei, locuieşte la câteva gherete distanţă, tot în apropierea gropii de gunoi. „Dacă înseamnă o viaţă mai bună şi mai multe condiţii pentru copiii mei, da, m-aş gândi să plec. Dacă ar exista o cale să scap de discriminare, atunci cu siguranţă că aş m-aş duce. Dar nimeni nu vrea să plece”, spune Elena. 

„Situaţia din această groapă de gunoi este doar un exemplu pentru multele discriminări şi persecuţii la care sunt supuşi ţiganii în Europa Centrală, Estică şi de Sud. Iar această formă de opresiune începe să aibă un impact direct asupra Marii Britanii. În ultimii ani, romii au început să apară în număr tot mai mare în capitale vest-europene, precum Berlin, Paris, Stockholm şi Londra.”

„România şi Bulgaria au cele mai mari comunităţi de romi. Nimeni nu ştie câţi dintre cei aproximativ 90.000 de români din Marea Britanie sunt romi, dar ştim că este vorba despre doar o fracţiune din cei un milion de ţigani din Franţa şi din Germania. Însă această picătură s-ar putea transforma într-un adevărat torent după 2014, atunci când cele două state vor primi drepturi depline de circulaţie.” 

Creşterea mică, dar constantă, a numărului de romi care ajung în Europa de Vest a dus deja la apariţia a numeroase poveşti de groază în presa populistă, care-i descrie pe aceştia drept membri ai unor comunităţi preponderent infracţionale, care prosperă de pe urma cerşitului şi a afacerilor ilegale.

Persecutarea ţiganilor este bine documentată: alături de evrei, homosexuali şi persoane cu dizabilităţi, şi ei au fost vânaţi de nazişti. Dar în timp ce părerile europenilor cu privire la iudaism, homosexualitate şi dizabilităţi fizice şi psihice s-au schimbat în ultimele şase decenii, prejudecăţile faţă de ţigani continuă să existe, atrage atenţia „The Independent“.

Grupuri de extremă dreaptă au început să ia naştere în Ungaria, Bulgaria şi în Republica Cehă, unde au loc tot mai multe atacuri asupra comunităţilor de romi. În România situaţia este încă sub control. „Nu este nevoie de grupuri de extremă dreaptă, pentru că rasismul şi stereotipurile sunt prezente în toate partidele politice. Romii se confruntă cu dificultăţi, excludere şi cu discriminare în toate domeniile vieţii publice“, a precizat Marian Mandache, preşedintele Romani Criss, un grup din Bucureşti care militează pentru drepturile romilor.

„În Capitală, comunităţile de ţigani sunt concentrate în cartiere rău famate, precum Ferentari şi Plumbuita, unde canalizarea şi electricitatea sunt practic inexistente, iar cele mai multe familii se racordează ilegal la alimentarea cu energie electrică. Poliţia locală îi acuză că ar fi în spatele mai multor infracţiuni din Bucureşti, oraş care are o rată a criminalităţii mult mai redusă faţă de majoritatea capitalelor din Europa de Vest. Activiştii susţin că cei mai mulţi ţigani sunt determinaţi să comită infracţiuni din cauza sărăciei“, mai scrie publicaţia citată.