Tătarii din Crimeea își pun speranțele în Ucraina că nu va recunoaște anexarea peninsulei: „Luptă cu propriile arme”
0Tătarii din Crimeea, precum și reprezentanții politici ai acestora, nu cred în dreptul legitim al Rusiei de a revendica peninsula anexată ilegal într-un viitor tratat de pace, relatează DW.
„Crimeea va rămâne în posesia Rusiei”, a declarat președintele american Donald Trump ca parte a agendei discuțiilor pentru încheierea războiului din Ucraina.
Ca parte a „planului său de pace”, Trump a spus că SUA ar fi dispusă să recunoască permanent peninsula ucraineană drept teritoriu rusesc.
Dar tătarii din Crimeea spun că nu sunt de acord și nu au încredere în Rusia, chiar dacă practic trăiesc sub ocupație.
Locuitor din Crimeea: „Lupta noastră va continua”
„Știm prea bine cum este Rusia. Este succesoarea Uniunii Sovietice, care a deportat cândva mama și bunica mea”, spune o femeie care locuiește acum în Crimeea și dorește să rămână anonimă. „Ne-a luat o jumătate de secol să ne întoarcem în patria noastră și nu vom mai pleca. Vom aștepta aici întoarcerea statului ucrainean.”
„Poporul nostru a luptat pentru dreptul de a trăi pe propriul pământ. De aceea, această luptă va continua, indiferent de situația politică”, spune o altă locuitoare a peninsulei, care dorește, de asemenea, să rămână anonimă. Ea subliniază că opresiunea populației indigene a început odată cu Rusia țaristă.
A continuat sub sovietici după Revoluția Rusă, după care în 1944, tătarii din Crimeea au fost deportați în Asia Centrală. Li s-a permis să se întoarcă în patria lor abia în anii 1990, după prăbușirea Uniunii Sovietice și după ce Ucraina a devenit independentă. În 2014, Crimeea a intrat din nou sub ocupație rusă, iar mulți tătari din Crimeea au fost persecutați pentru poziția lor pro-ucraineană și forțați din nou să-și părăsească patria.
La acea vreme, spune o altă locuitoare care a dorit să rămână anonimă, tătarii din Crimeea se simțeau dezamăgiți că guvernul ucrainean nu luptase „pentru a păstra peninsula ca parte a Ucrainei”. Astăzi, ea spune că ar fi ușurată dacă o decizie politică ar pune capăt uciderilor zilnice cauzate de războiul din Ucraina. „Pe de altă parte, mulți cred că, dacă Ucraina ar recunoaște teritoriile ocupate ca fiind rusești, toate acele vieți au fost sacrificate în zadar pentru apărarea independenței și statalității ucrainene.”
În opinia sa, tratatul de pace pus pe masă de SUA ar legitima concesiile teritoriale făcute Rusiei. Ea se teme că oamenii din teritoriile ocupate ar putea deveni apoi prizonieri politici, deoarece legislația rusă s-ar aplica acolo.
„Ne bazam pe SUA ca bastion al democrației”
Dezbaterea despre cedarea teritoriului către Rusia „declanșează, desigur, o reacție negativă atât în minte, cât și în inimă”, spune Nariman DJelIal, prim-vicepreședinte al Mejlisului, organismul reprezentativ al tătarilor din Crimeea, și fost deținut politic.
„De-a lungul anilor de ocupație a Crimeei și agresiune rusă, ne-am bazat pe Statele Unite. În mintea majorității ucrainenilor și a unor locuitori din Crimeea, SUA au fost întotdeauna un lider în protejarea drepturilor omului și un bastion al democrației. Și acum trăim o întoarcere de 180 de grade, avem acest pragmatism comercial ”, spune el. În calitate de organ executiv central al tătarilor din Crimeea, Mejlisul a fost clasificat drept „organizație extremistă” și interzis de Federația Rusă din aprilie 2016.
„Ucraina poate face, de fapt, prea puțin pentru populația locală. De aceea, gesturi simbolice, precum declarațiile că nu va recunoaște anexarea Crimeei și dorește să o reintegreze în Ucraina, reprezintă cea mai importantă legătură dintre poporul nostru și teritoriul liber al Ucrainei”, explică fostul deținut politic. „Acceptarea propunerii lui Trump și a reprezentanților săi ar rupe această legătură.”
„Peninsula fricii”
„Poporul nostru nu va avea niciodată încredere în imperiul rus”, spune Seidamet Mustafaiev, un refugiat din Crimeea, care vorbește despre o „peninsulă a fricii”.
„Nu întrevăd niciun acord de pace cu Vladimir Putin. Am fost întotdeauna pacifist și vreau să trăiesc în pace. Dar nu înțeleg cum poți negocia cu această persoană când scopul ei este să distrugă identitatea ucraineană”, declară el pentru DW.
Mustafaiev speră că războiul ruso-ucrainean se va încheia odată cu eliberarea Crimeei, după ce a început cu ocuparea peninsulei. El consideră că un acord de pace care să presupună concesii teritoriale ar duce inevitabil la un război mondial.
Pentru tătarii din rândurile armatei ucrainene cu care a vorbit DW, condițiile pentru încheierea războiului depind în mare măsură de Ucraina. Un soldat poreclit „Tatarin” spune că nimeni nu poate forța Ucraina să facă concesii teritoriale. „Ucraina are acum o armată care a oprit armata rusă în 2022 și i-a distrus potențialul. Acum luptă nu doar datorită armelor americane, ci și cu propriile arme”, spune el, adăugând că recunoașterea anexării Crimeii de către Rusia ar crea un precedent periculos cu potențialul de a declanșa conflicte armate legate de revendicări teritoriale la nivel mondial. „Poți renunța la tot, dar nu și la propria țară. Nu lupt pentru asta.”
Se încarcă comentariile...
