Stare de urgenţă după puciul eşuat din Turcia

Tentativa de lovitură de stat a pus pe jar regimul conservator aflat la putere în Turcia, care a instituit starea de urgenţă la Istanbul şi a lansat o amplă vânătoare de pucişti.

Autorităţile din Istanbul au instituit starea de urgenţă în metropola de aproximativ 14 milioane de locuitori, iar preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ordonat ca avioanele de luptă să patruleze permanent deasupra ţării, în contextul în care tensiunile se menţin după tentativa de lovitură de stat din noaptea de vineri spre sâmbătă. Starea de urgenţă este însoţită de o amplă vânătoare de pucişti, ceea ce a stârnit îngrijorare la Bruxelles.

Peste 1.800 de poliţişti suplimentari au fost desfăşuraţi la Istanbul. Mai mult, poliţia a primit ordin să tragă în toate elicopterele care nu au permisiune de zbor, scrie presa turcă. Ordinul a fost dat în condiţiile în care forţele aeriene au reprezentat principala structură din cadrul armatei implicată în tentativa de puci. Avioane de vânătoare F-16 şi elicoptere au fost folosite atât pentru şicanarea avionului prezidenţial, cât şi în atacurile asupra clădirii Parlamentului şi palatului prezidenţial. Potrivit CNN Turk, 42 de elicoptere au fost declarate dispărute la Baza aeriană Incirlik.

De asemenea, susţinători ai regimului Erdogan şi ai partidului său Justiţie şi Dezvoltare (AKP), aflat la putere, patrulează noaptea pe străzile marilor oraşe pentru a preveni o altă posibilă tentativă de lovitură de stat.

Vânătoare de pucişti

Imediat după reprimarea puciului, autorităţile turce au lansat o amplă vânătoare de pucişti. Puciştii sunt căutaţi atât în oraşe şi în zone rurale din ţară, cât şi în străinătate.

Între timp, 7.271 de persoane, dintre care aproximativ 6.000 de militari, au fost arestate de sâmbătă încoace, potrivit premierului turc Binali Yildirim. Printre persoanele arestate se numără şefii Armatei a II-a şi Armatei a III-a, precum şi comandantul Bazei aeriene Incirlik, folosită Coaliţia împotriva Statului Islamic. Luni, şapte procurori însărcinaţi cu anchetarea puciului eşuat au sosit la baz din Incirlik însoţiţi de poliţişti.

De asemenea, Ministerul turc de Interne a suspendat din funcţie 8.777 de angajaţi, printre care 30 de guvernatori de provincii şi 47 de guvernatori de districte. Printre cei suspendaţi se mai numără 7.899 de ofiţeri de poliţie şi 614 ofiţeri din Jandarmerie. O listă cu personalul suspendat a fost trimisă şefilor unităţilor de poliţie din fiecare provincie.

Acţiunile de represiune au vizat şi sistemul judiciar. Aproape 3.000 de procurori şi judecători, inclusiv cinci de la Curtea Supremă, au fost demişi, fiind suspectaţi de legături cu clericul Fethullah Gülen, învinut de Recep Tayyip Erdogan de organizarea puciului. Dintre ei, zece membri ai Consiliului Suprem al Magistraţilor şi doi membri ai Curţii Constituţionale au fost arestaţi deja.

Concediul anual pentru peste 3 milioane de funcţionari publici, suspendat

Premierul turc Binali Yildirim a decis suspendarea concediului anual pentru mai mult de 3 milioane de funcţionari publici din întreaga Turcie până la dispoziţii ulterioare, transmite Reuters, care citează un ordin al guvernului de la Ankara. 

 Ordinul, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Turce, survine pe fondul altor decizii referitoare la judecători, poliţişti şi membri ai armatei, în urma tentativei de lovitură de stat produse vineri noapte în Turcia.

Funcţionarii publici aflaţi deja în concediu vor trebui să revină la serviciu cât mai rapid posibil, se menţionează în documentul citat. 

Ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, insistă la rândul său pentru extrădarea a opt militari pucişti care au fugit în Grecia cu un elicopter. Doi comandanţi, patru căpitani şi doi sergenţi  au fost aduşi în faţa unui tribunal din Alexandroupolis pentru a fi judecaţi pentru intrare ilegală în Grecia şi încălcare a spaţiului său aerian, dar procesul a fost amânat cu trei zile. Potrivit avocatului lor, Ilia Marinaki, ei vor cere azil în Grecia, deoarece au fugit din ţara vecină „când poliţiştii au început să tragă asupra lor“. Militarii - toţi căsătoriţi şi cu vârste de circa patruzeci de ani - se temeau pentru viaţa lor şi a familiilor lor, potrivit avocatului grec.

Însă miza cea mare a regimului Erdogan este obţinerea extrădării predicatorului Fethullah Gülen, care trăieşte de 17 ani în exil în Statele Unite.

Luni, premierul Yildirim a cerut din nou Washingtonului extrădarea lui Gülen, deşi acesta din urmă a respins în mod ferm implicarea sa în evenimentele din Turcia.

„Am fi dezamăgiţi dacă prietenii noştri (americani) ne-ar spune să prezentăm dovezi chiar dacă membri ai organizaţiei asasine încearcă să distrugă un guvern ales, la indicaţiile acestei persoane. În acest stadiu, ar putea fi chiar pusă sub semnul întrebării prietenia noastră“, a declarat Yildirim.

Temeri legate de reintroducerea pedepsei cu moartea

Pe de altă parte, el a spus că nu este corectă luarea unei decizii rapide în ce priveşte reintroducerea pedepsei cu moartea, însă Turcia nu poate ignora cererile propriului popor.

Alarmate de această posibilitate, evocată inclusiv de Erdogan, Germania şi Uniunea Europeană (UE) au reacţionat vehement.

Reintroducerea pedepsei cu moartea în Turcia ar însemna „sfârşitul negocierilor de aderare“ ale Turciei la UE, a avertizat luni purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert, citat de agenţiile de presă DPA şi AFP.

„Germania şi UE au o poziţie clară: respingem categoric pedeapsa cu moartea“, a spus oficialul german în faţa presei.

Şi Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe Federica Mogherini a reamintit luni Turciei că şi-a luat nişte angajamente, conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi în calitate de membru al Consiliului Europei, că nu va reintroduce pedeapsa cu moartea. „Nicio ţară nu poate deveni stat membru al UE dacă introduce pedeapsa cu moartea“, a precizat ea, potrivit de Reuters.

UE, alarmată de amploarea represiunii după puci

Şefa diplomaţiei europene a cerut totodată protejarea statului de drept în Turcia. „Nu există nicio scuză pentru ca Turcia să ia măsuri pentru a se îndepărta de statul de drept. Vom trimite un mesaj puternic în acest sens“, a declarat Mogherini înainte de reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre UE.

Cererea de aderare a Turciei la UE întâmpină dificultăţi din cauza neliniştilor statelor membre faţă de derivele autoritare ale regimului Erdogan în materie de libertate a presei şi de drepturile omului.

O reacţie dură a venit din partea comisarului european pentru Extindere Johannes Hahn, responsabil de dosarul candidaturii Turciei la UE. El a sugerat că Guvernul turc pregătise deja, înaintea tentativei de lovitură de stat, o listă a persoanelor care urmau să fie arestate. „Faptul că listele au fost disponibile imediat după eveniment arată că ele fuseseră pregătite pentru a fi utilizate într-un anumit moment“, a remarcat Hahn.

La rândul său, secretarul de Stat american John Kerry a avertizat că locul Turciei în NATO ar putea fi ameninţat din cauza represiunii lansate după puci.

„NATO are o cerinţă în ceea ce priveşte democraţia“, a subliniat Kerry, la finalul unei întrevederi cu Mogherini. El a semnalat că NATO va „măsura“ acţiunile Ankarei.

Ultimul bilanţ al tentativei de puci din Turcia, anunţat luni de Yildirim, este de 232 de morţi - 208 „martiri“, dintre care 145 de civili, 60 de poliţişti şi trei militari loiali regimului, şi 24 de pucişti - şi 1.151 de răniţi, între care 50 de pucişti.