Serbia va merge azi la vot pentru a alege preşedintele şi parlamentul

Foto: EPA-EFE / Vucic, afiş electoral.

Serbia va organiza azi alegeri prezidenţiale şi parlamentare. Vor avea loc şi alegeri locale pentru Consiliul Local al Belgradului şi alte 12 municipalităţi.

Azi vor avea loc în Serbia alegeri prezidenţiale şi parlamentare extraordinare. Concomitent, vor avea loc alegeri locale la Belgrad, precum şi în municipiile Arandjelovac, Smederevska Palanka, Lucani, Medveja, Knjajevac, Bajina Basta, Dolevac, Kula, Kladovo, Maidanpek, Secany şi Sevojno, a anunţat Comisia Electorală Republicană (REC)  a Republicii Serbia. Astfel, alegătorii vor trebui să aleagă care dintre cei opt candidaţi va conduce statul în următorii cinci ani, precum şi să aleagă deputaţi ai Adunării Naţionale (parlamentului), Consiliului oraşului Belgrad şi a 12 municipalităţi pentru patru ani.

La vot vor putea participa 6.502.307 cetăţeni ai ţării cu drept de vot. Secţiile de votare se vor deschide la 07:00 şi se vor închide la 20:00.

Potrivit Comisiei Electorale Republicane, un total de 8.255 de secţii de votare vor fi deschise în Serbia şi în străinătate. Din cauza demersului autorităţilor din nerecunoscutul Kosovo, votul la alegerile prezidenţiale şi parlamentare pentru prima dată nu va avea loc pe teritoriul provinciei sârbe autonome Kosovo şi Metohija. Sârbii din Kosovo vor fi forţaţi să călătorească în Serbia Centrală pentru a-şi exercita dreptul constituţional de a alege.

Rezultatele alegerilor trebuie anunţate de REC în termen de 96 de ore de la închiderea secţiilor de votare, adică până la ora 20:00, pe 7 aprilie.

Candidaţi la preşedinţie
Potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie publică realizat joi de Centrul de Cercetare Ipsos, cu câteva ore înainte de începerea zilei în care campania electorală s-a încheiat, favorit este preşedintele în exerciţiu al Serbiei, Aleksandar Vučić (Coaliţia „Împreună, putem face orice”, numărul 6 pe lista), susţinută de 60,1% dintre alegători. Pe locul doi se află fostul şef al Marelui Stat Major sârb Zdravko Ponos (coaliţia „Uniţi pentru victoria Serbiei”, în lista la numărul 4), care poate atrage 16,4% din voturi.

Alţi candidaţi sunt Mişa Vacic (Coaliţia Patrioţilor Sârbi, numărul 1 pe listă), Biljana Stojkovic (Coaliţia Noi trebui, numărul 2), Branka Stamenkovic (Suveraniştii, numărul 3), Milica Dzhurdzhevich-Stamenkovski (partidul Zavetniki, numărul 5), Milos Jovanovic (NADA coaliţia, numărul 7), Bosko Obradovic (coaliţia Blocului Patriotic, numărul 8).

Candidaţii parlamentari
19 coaliţii concurează pentru 250 de locuri în Adunarea Naţională, parlamentul unicameral al republicii.

Potrivit sondajelor Ipsos, coaliţia „Împreună, putem face orice”, condusă de Vučić, Partidul Progresist Sârb la guvernare, ar putea câştiga cu un scor de 51,4%. Pe locul doi se află coaliţia „Uniţi pentru victoria Serbiei” condusă de Marinika Tepich - 13,8%, al treilea este coaliţia condusă de Partidul Socialist din Serbia Ivica Dacic - 8,5%.

Se aşteaptă ca şi unele partide din listă precum „Trebuie”, „Dr. Milos Jovanovic – Speranţa pentru Serbia”, „Milica Dzhurdzhevich-Stamenkovski – partidul sârb „Trezorieri”, „Suveranişti” şi „Bosko Obradovic – Blocul Patriotic” să intre în parlament.

Despre procedură
La alegerile prezidenţiale şi parlamentare pot participa cetăţeni ai ţării cu vârsta peste 18 ani. Nu există un prag minim de prezenţă la vot.

Candidatul care primeşte 50% din voturi plus 1 vot în primul tur sau majoritate simplă în turul doi este declarat câştigător al alegerilor prezidenţiale. A doua rundă, dacă este necesar, este programată în termen de 15 zile de la prima rundă, în acest caz poate fi programată pentru 17 aprilie. Dacă candidaţii primesc acelaşi număr de voturi în al doilea tur, al treilea tur va fi programat în termen de 15 zile.

Deputaţii Adunării Naţionale sunt aleşi prin vot secret direct pentru un mandat de patru ani în sistemul de reprezentare proporţională. Listele de candidaţi pot fi nominalizate de partidele politice, coaliţiile sau grupurile de cel puţin 10 cetăţeni. Participarea candidaţilor independenţi la alegerile parlamentare nu este prevăzută. Fiecare listă de partid trebuie să includă cel puţin 40% femei. Pragul electoral este stabilit la 3%, această restricţie nu se aplică partidelor care reprezintă minorităţile naţionale.

Despre puteri
Serbia este o republică parlamentară în care şefului statului îi sunt atribuite în principal funcţii reprezentative. Preşedintele reprezintă ţara pe arena internaţională, propune Parlamentului candidatura prim-ministrului, are dreptul de a semna sau de a se opune legii, numeşte şi recheamă ambasadori, acordă graţieri şi decernează premii şi este comandantul suprem al armatei. Preşedintele poate fi reales pentru un mandat. Cetăţenii Serbiei cu vârsta peste 18 ani care au strâns cel puţin 10.000 de semnături ale alegătorilor pot aplica pentru cel mai înalt post de stat.

Puterea legislativă aparţine Parlamentului. Pe lângă legislaţie, Adunarea Naţională convoacă alegeri prezidenţiale şi referendumuri, face modificări şi completări la constituţie, decide asupra problemei încrederii în guvern şi controlează execuţia bugetului ţării.

Despre observatori
Alegerile din Serbia de anul acesta vor fi urmărite de un număr record de observatori - 5 218. Aceştia reprezintă atât organizaţii sârbe, cât şi delegaţii străine din 23 de ţări, a declarat preşedintele REC Vladimir Dimitrievich.

Una dintre cele mai mari va fi delegaţia OSCE, formată din 256 de observatori din 41 de ţări.