Să vină Bruxelles-ul să ne construiască drumuri!

Europarlamentarii Jorgo Chatzimarkakis şi Ramona Mănescu propun crearea unui „task force“ la Bruxelles care să ajute Bucureştiul să creeze megaproiecte cu bani europeni. România ar putea pierde zeci de miliarde de euro, bani pe care nu îi poate atrage de la bugetul comunitar.

Să împrumuţi 20 de miliarde de euro, cu dobândă. Sau să foloseşti aceeaşi sumă, dar fără a mai trebui să o dai înapoi. Cine ar alege prima variantă? Răspuns: România. Bucureştiul a luat bani, cu dobândă, de la Comisia Europeană şi FMI, dar nu a folosit o sumă echivalentă, nerambursabilă, pusă la dispoziţie de Uniunea Europeană. Acum, România e în pericol să piardă banii europeni.

Europarlamentarul Jorgo Chatzimarkakis (Germania, membru al grupului liberal, ALDE) şi colega sa din România, Ramona Mănescu (din acelaşi grup, ALDE), au cerut Comisiei să se implice direct în gestionarea fondurilor destinate statelor-problemă. Propunerea a fost înaintată comisarului pentru politici regionale, Jonhannes Hahn, cu care cei doi au avut miercuri o întrevedere.

„Unele state membre nu au capacitatea administrativă şi cunoştinţele necesare pentru a implementa proiectele europene. Cel mai rău exemplu e Grecia, care e stat membru din 1981. Cazurile României şi Bulgariei sunt oarecum de înţeles, pentru că sunt noi membre. Dar nici aici situaţia nu e deloc mulţumitoare", ne-a declarat europarlamentarul german.

Gestionare defectuoasă

„România are la dispoziţie pentru următorii doi ani 20 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că ar trebui să cheltuiască aproximativ 30 de milioane de euro pe zi. Încercăm să găsim soluţii, cu instrumentele pe care le avem, pentru a nu pierde aceşti bani", ne-a declarat Ramona Mănescu. Europarlamentarul român recunoaşte că implicarea directă a Comisiei în gestionarea fondurilor europene nu e înscrisă în tratate, dar că poate fi pus în practică un program de asistenţă tehnică. Jorgo Chatzimarkakis afirmă că a propus crearea unui „task force" care să cuprindă personal european, care să lucreze parţial la Bruxelles şi parţial împreună cu ministerele române şi să asiste la implementarea unor „megaproiecte-pilot".

Cu ochii pe bani

Chatzimarkakis, care este şi raportor pentru execuţia bugetului pe 2009, pune o presiune suplimentară pe Comisie, pentru a o convinge să se implice mai mult în cele trei state-problemă. El afirmă că ar putea amâna descărcarea de gestiune a  Comisiei Europene, din luna mai până în luna octombrie. Motivul: gestionarea defectuoasă a fondurilor europene în Grecia, Bulgaria şi România.

Banii europeni rămaşi nefolosiţi sunt râvniţi în momentul de faţă de multe state membre, care văd în ei o bună sursă pentru rezolvarea propriilor probleme. Un raport publicat recent de Breugel, un think thank foarte influent la Bruxelles, propune ca, încă de la sfârşitul actualului an bugetar, fondurile europene necheltuite să fie reorientate către susţinerea unor programe de stabilizare şi relansare economică, accesibile tuturor statelor membre. Potrivit autoarei raportului, Benedicta Marzinotto, fondurile structurale şi de coeziune neutilizate sau neangajate sunt semnificative. În Portugalia se ridică la 9,3% din PIB, în Grecia, la 7%, iar în noile state membre, la circa 15%. 

Conflict de interese

„Apariţia acestui raport nu e întâmplătoare, ba chiar pare să susţină iniţiativa unor realocări pentru măsurile anticriză ale altor state member", consideră fostul negociator-şef al României cu UE, Vasile Puşcaş. "Discuţia e mai veche, de prin 2008, când s-a elaborat Programul de Redresare Economică. Atunci s-a pus întrebarea: cu ce surse? Răspunsul a fost: cu sursele proprii ale statelor membre şi cu Fondul de Coeziune", ne-a declarat Vasile Puşcaş.

Consilierul prezidenţial pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, fost negociator- şef, nu crede că e posibil un management direct al Comisiei Europene, pentru că aceasta ar pune instituţia într-un conflict de interese, în cazul în care ar şi gestiona, dar ar şi verifica. Consilierul prezidenţial atrage însă atenţia asupra consecinţelor nivelului scăzut de absorbţie. „În mod real, la sfârşitul anului trecut, rata de absorbţie la fondurile de coeziune a fost de 1,9% din suma care ni se cuvenea în ciclul bugetar 2007-2013. La plăţile pentru agricultură, rata e ceva mai mare, merge spre 20%", a spus Orban. El spune că, în momentul de faţă, sunt necesare măsuri urgente şi excepţionale. Până acum nu au fost pierderi financiare, dar din 2012 vor fi. În plus, o rată scăzută a absorbţiei în actualul ciclu bugetar va avea ca efect scăderea alocaţiilor în următorul ciclu bugetar. Cu asemenea rate de absorbţie, României îi va fi foarte greu să ceară creşterea sau chiar menţinerea actualelor alocaţii, poziţia noastră de negociere va fi mult fragilizată", spune Orban.

România, stat-problemă

Implicarea directă a Comisiei Europene în gestionarea fondurilor europene nu e înscrisă în tratate. Totuşi, Jorgo Chatzimarkakis şi Ramona Mănescu spun că ea este necesară pentru trei state-problemă: România, Bulgaria şi Grecia.

"În mod real, la sfârşitul anului trecut, rata de absorbţie la fondurile de coeziune a fost de 1,9% din suma care ni se cuvenea în ciclul bugetar 2007-2013."
Leonard Orban consilier prezidenţial pentru Afaceri Europene

Asistenţă pentru „incapabili"

Ton van Lierop, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru Politici Regionale, afirmă că, din punct de vedere legal, Comisia nu se poate amesteca direct în gestionarea fondurilor, însă poate oferi asistenţă guvernelor pentru îmbunătăţirea ratelor de absorbţie. „Acest ajutor poate veni doar din momentul în care un guvern al unui stat membru, care consideră că nu este capabil să asigure de unul singur gestionarea fondurilor europene, cere asistenţa Comisiei", ne-a declarat purtătorul de cuvânt.