Parlamentul de la Kiev aprobă anularea statutului de stat nealiniat, pentru apropierea de NATO. Medvedev: Ucraina, potenţial inamic

0
0

Parlamentul ucrainean a decis marţi să renunţe la statutul de stat nealiniat al Ucrainei pentru a se apropia de NATO, în condiţiile în care Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, iar conflictul cu rebelii separatiştii din estul ţării continuă, relatează AFP. Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat că Ucraina devine „potenial inamic“.

Ucraina a decis marţi să renunţe la statutul său de ţară nealiniată, pentru a se apropia de NATO, după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea şi conflictul în curs cu rebelii proruşi din estul ţării, informează AFP. O vastă majoritate a deputaţilor (303) a votat în favoarea unui proiect de lege în acest sens şi numai opt au votat împotrivă. Legea urmează să fie promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, care a supus, săptămâna trecută, dezbaterii Parlamentului acest proiect de lege.

Proiectul de lege prezentat de Poroşenko prevede anularea statutului de stat nealiniat, o clasificare dată unor ţări, precum Elveţia, care refuză să adere la NATO sau la oricare altă alianţă militară, sau să se implice în mod activ într-un conflict armat. Ucraina s-a alăturat statelor cu statut de nealiniat în 2010, sub presiunea Moscovei.

După accederea la preşedinţia ţării sale, în februarie, când predecesorul său, Viktor Ianukovici, un apropiat al Moscovei, a fost nevoit să cedeze puterea sub presiunea străzii, Petro Poroşenko a făcut din aderarea Ucrainei la NATO una dintre priorităţile sale în materie de politică externă.

Preşedintele ucrainean şi NATO îl acuză pe preşedintele rus Vladimir Putin că susţine militar forţele separatiste din estul industrial al Ucrainei.

Cu toate că Moscova a respins constant aceste acuzaţii, Poroşenko a apreciat că "agresiunea" rusă împotriva ţării sale l-a determinat să se orienteze spre Vest şi să prezinte acest proiect de lege în Parlament.

"Statutul de stat nealiniat al Ucrainei a demonstrat că acesta constituie un mijloc total ineficient pentru a asigura securitatea" ţării, a argumentat Poroşenko într-o notă explicativă postată pe site-ul său.

Premierul Arseni Iaţeniuk a anunţat încă de la sfârşitul lui august că Ucraina intenţionează să relanseze procesul de aderare la NATO, în faţa "agresiunii" ruse. "Guvernul supune Parlamentului un proiect de lege vizând anularea statutului de stat nealiniat al Ucrainei şi revenirea pe calea aderării la NATO", a declarat Iaţeniuk.

În aprilie 2008, la summitul de la Bucureşti, liderii ţărilor NATO au convenit că este firesc ca Ucraina să se alăture Alianţei la un moment dat, ceea ce a iritat puternic Rusia. Dar în 2010, Guvernul prorus al preşedintelui Viktor Ianukovici a renunţat la acest obiectiv, continuând însă cooperarea cu NATO.

}ntr/o postare pe Facebook, chiar înaintea votului, premierul rus Dmitri Medvedev a avertizat că Rusia va reacţiona dacă Ucraina va renunţa la statutul său de ţară nealiniată., informeazăi agenţia de presă Unian.

 „Preşedintele Ucrainei a trimis în Rada Supremă un proiect de lege ce prevede renunţarea la statutul de ţară nealiniată pentru ţara sa: de fapt, o cerere de aderare la NATO, transformând Ucraina într-un potenţial inamic militar al Rusiei”.

„Ambele aceste decizii vor avea consecinţe extrem de negative. Ţara noastră va trebui să reacţioneze la ele”’, a avertizat Dmitri Medvedev.

„Preşedintele SUA a semnat o lege antirusească, ce-i permite oricărui preşedinte american să folosească în orice moment sancţiunile împotriva ţării noastre. La fel ca în cazul amendamentului Jackson-Vanik, relaţiile noastre cu SUA vor fi otrăvite pentru decenii“, a mai notat premierul rus. 

La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că decizia Ucrainei de a renunţa la statutul său de ţară nealiniată este contraproductivă şi nu face decât „să alimenteze tensiunile“.

„Este contraproductiv. Acest lucru (renunţarea la statutul de ţară neutră) nu face decât să alimenteze confruntarea şi să creeze iluzia că, prin intermediul unor asemenea legi, poate fi reglementată profunda criză din interiorul Ucrainei“, a subliniat Lavrov.

În opinia şefului diplomaţiei ruse, „o cale mult mai productivă, mai bine gândită, este de a începe în sfârşit dialogul cu acea parte a propriului popor care a fost ignorată în totalitate atunci când a fost organizată lovitura de stat“.

„Nu există altă cale decât reforma constituţională cu participarea tuturor regiunilor, a tuturor forţelor politice ale Ucrainei, capabile să dea tonul corect“, a spus ministrul rus.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite