Noi tensiuni între Belgrad şi Priştina, după vandalizarea unui cimitir ortodox al sârbilor din Kosovo

0
Publicat:
Ultima actualizare:
cimitir profanat

Mai multe morminte dintr-un cimitir ortodox sârb din Kosovo au fost vandalizate, a informat duminică poliţia kosovară, un nou incident care se adaugă tensiunilor dintre Belgrad şi Pristina. Administraţia de la Belgrad a acuzat că „ideologia urii este omniprezentă în rândul separatiştilor” din Kosovo.

"Mai multe pietre funerare dintr-un cimitir ortodox din Lipljan au fost devastate de necunoscuţi", potrivit unui comunicat al poliţiei kosovare, care a anunţat că a declanşat o anchetă.

Localitatea Lipljan se află în centrul regiunii Kosovo, la câţiva kilometri sud de Priştina, aici trăind o mică comunitatea sârbă, dar majoritatea populaţiei este albaneză.

Conform oficialilor sârbi din Kosovo, citaţi de presă, peste 20 de morminte au fost vandalizate în noaptea de vineri spre sâmbătă. În fotografiile apărute pe site-ul de informaţii Kossev pot fi văzute pietrele funerare şi crucile răsturnate.

Incidentul a provocat reacţia furibundă a Belgradului. „Distrugerea a peste 20 de pietre funerare (…) demonstrează că ideologia urii este omniprezentă la separatişti”, se afirmă într-un comunicat dat publicităţii de un departament al Guvernului Serbiei care se ocupă de relaţiile cu Kosovo.

De asemenea, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a condamnat „profanarea pietrelor funerare” şi a îndemnat liderii locali „să acţioneze împotriva acestui tip de acte”.

Mormintele din acest cimitir au mai fost vandalizate în trecut, cel mai recent în decembrie 2018. Comunitatea sârbă din Kosovo afirmă că cimitirele sale sunt în mod regulat vizate de vandali.

Aproximativ 120.000 de sârbi trăiesc în Kosovo, care are o populaţie totală de 1.8 milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Aproximativ 40.000 locuiesc într-un sector al oraşului divizat Mitrovica din nordul Kosovo, iar restul de 80.000 în mici enclave înconjurate de zone locuite de kosovarii albanezi.

Tensiunile dintre Belgrad şi Priştina s-au accentuat după introducerea de către Kosovo a unor taxe vamale de 100% pentru produsele provenind din Serbia, la sfârşitul anului 2018.

Kosovo face din recunoaşterea sa de către Belgrad o condiţie pentru orice normalizare a relaţiilor. La rândul său, Belgradul refuză orice reluare a dialogului sub egida UE înainte de anularea taxei impuse de Priştina.

Fosta provincie sârbă Kosovo şi-a declarat independenţa la aproape un deceniu după un conflict de doi ani între forţele sârbe şi separatiştii albanezi, în cursul cărora au fost comise numeroase atrocităţi de ambele părţi.

Serbia nu recunoaşte independenţa regiunii Kosovo, iar relaţiile între cele două state tensionate, dialogul între Belgrad şi Priştina, mediat de Uniunea Europeană, este de mai mult luni blocat.

Independenţa fostei provincii sârbe a fost recunoscută de 115 ţări, dintre care 23 dintre cele 28 de state membre ale UE. Cele cinci state membre ale UE care până în acest moment nu au recunoscut independenţa Kosovo sunt Spania, Slovacia, Cipru, Grecia şi România.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite