„Momentul Trump” al Europei. Cum se conturează peisajul politic european după alegerile europarlamentare 2024

Cetățenii din statele membre UE participă la vot pentru a alege europarlamentarii, finalizând astfel un proces electoral extins care ar putea reconfigura balanțele politice din Parlamentul European, unde se anticipează o creștere semnificativă a reprezentării extremei drepte. În România, alegerile europarlamentare au loc duminică, 9 iunie 2024. Secțiile de votare sunt deschise între 7.00-22.00.

Uniunea Europeană, pe un butoi de pulbere - Foto Shutterstock

Creșterea extremei drepte în Europa este evidentă în alegerile pentru Parlamentul European din această săptămână, care vor schimba peisajul politic al continentului, scriu jurnaliștii Politico. 

Oliver Kirchner de la Alternativa pentru Germania (AfD) și-a sfătuit susținătorii să investească în scutece, insinuând că succesul partidului său a șocat partidele tradiționale.  

Luna trecută, Oliver Kirchner spunea că este timpul să de afară partidele tradiționale și să le dea pedeapsa „pentru ceea ce au făcut acestei țări, ceea ce au făcut cetățenilor și ceea ce au făcut Volk-ului (n.r. Poporului)”, potrivit sursei citate. 

În Franța, Raliul Național este pe cale să obțină o treime din voturi, adică mai mult decât dublul decât cel mai apropiat rival, respectiv partidul Renașterea al președintelui Emmanuel Macron. În Germania, AfD se îndreaptă spre locul al doilea, iar în Italia, Frații Italiei, partidul premierului Giorgia Meloni, conduc detașat.  

Se estimează că alegerile europarlamentare 2024 vor aduce mai mulți membri de extremă dreapta în Parlamentul European decât membri ai Partidul Popular European, conservator. Această schimbare reprezintă o provocare majoră pentru peisajul politic european. 

Reapariția dreptei radicale ca forță politică pe un continent care a condamnat regimurile autoritare ale lui Hitler, Mussolini și Franco este șocantă. Deși partidele populiste și naționaliste vor rămâne probabil prea divizate pentru a exercita o influență majoră imediat, succesul lor va provoca o bulversare politică similară cu alegerea lui Donald Trump în 2016. Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European indică direcția viitoare a politicii naționale în capitalele europene. 

Tinerii atrași de eurosceptici

În 2019, un „val verde” la alegerile pentru Parlamentul European a determinat liderii europeni să înceapă o restructurare majoră pentru a face UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050. În acest an, însă, valul se îndreaptă spre extrema dreaptă, care nu mai poate fi ignorată. Performanța puternică a acestor partide va influența și mai mult politica europeană. 

Tom Van Grieken, liderul partidului de extremă dreaptă Vlaams Belang din Belgia, a fost întâmpinat recent cu entuziasm în orașul belgian Dworp. Partidul său, care militează pentru independența regiunii flamande, atrage sprijin semnificativ din partea tinerilor dornici de schimbare.  

„Pur și simplu se simte, noi suntem speranța atâtor flamanzi. Ce fac acești politicieni? Prostii de gen, nebunie climatică și - „oh, nu” - sfârșitul lumii. Nu sunt atenți la ceea ce îi preocupă pe tot mai mulți flamanzi: Nu de sfârșitul lumii, ci, din punct de vedere financiar, de sfârșitul lunii.", a spus Van Grieken.  

Cunoscuți sub nume precum extremă dreapta, dreapta radicală, dreapta dură, eurosceptici, populiști sau chiar fasciști, în timp ce ei preferă să li se spună conservatori, naționaliști sau democrați, extremiștii insurgenți din Europa adună din ce în ce mai multe voturi. 

„Europa trebuie să înceteze să mai vorbească despre extrema dreaptă. Dacă vă uitați la politici, dacă vă uitați unde suntem la putere, nu mai suntem la marginea politicii. Suntem acum centrul-dreapta", a declarat Gerolf Annemans, membru al Vlaams Belang și președinte al partidului pan-continental de extremă dreapta Identitate și Democrație Europeană, potrivit sursei citate. 

Teme care unesc partidele de dreapta 

Dreapta radicală din Europa, sub diverse forme, împărtășește o viziune centrată pe un stat-națiune etnic, ostilitate față de migranți (în special musulmani) și scepticism față de organizații supranaționale precum UE, ONU și NATO.  

Politicienii din această categorie variază de la libertarieni economici la susținători ai unui stat puternic. Un punct major de divizare este Rusia: partide precum AfD și Partidul Libertății din Austria îl sprijină pe Putin, în timp ce Frații din Italia și Partidul Lege și Justiție din Polonia se opun ferm.  

Voturile vin din diverse segmente sociale, inclusiv agricultori și muncitori afectați de politicile UE, clasa de mijloc temătoare de imigrație și tineri îngrijorați de costul vieții sau atrași de noutate. Migrația, războiul cultural (avort, drepturi LGBTQ+), și furia față de reglementările de mediu sunt teme centrale în atracția acestei mișcări. 

Lipsa alternativelor atractive alimentează ascensiunea dreptei radicale, pe fondul instabilității și a prăbușirii partidelor tradiționale. La ultimele alegeri europene, insurgenți liberali au profitat, dar acum extrema dreaptă preia centrul scenei. 

Aceasta schimbare va avea un impact de durată, mai ales printre tineri, care formează loialități politice timpurii. În Europa, spre deosebire de SUA, unde Trump a atras votul persoanelor în vârstă, insurgenții de dreapta atrag și votul tinerilor. 

În Franța, fermierii au protestat violent împotriva taxelor și reglementărilor de mediu, manifestând furia comunităților agricole. Pentru a nu lăsa niciun dubiu cu privire la vinovăție, protestatarii au dat foc unui steag european, trimițând fum negru pe cerul alb. 

Liderii principalelor partide politice au crezut că pot să țină dreapta radicală departe de politică, însă este acum prezentă în guvernele sau sprijină guvernele din șapte țări ale UE, inclusiv Italia, Suedia, Ungaria și Republica Cehă. Dacă dreapta radicală va câștiga la Viena, o treime din guvernele naționale ale UE se vor baza pe susținerea ei pentru supraviețuire. 

Ascensiunea dreptei radicale în Europa, similară cu fenomenul din SUA, a schimbat granițele de acceptabilitate în discuții politice, cunoscut sub numele de fereastra Overton. Chiar înainte de a accede la putere, dreapta radicală a influențat politica europeană, determinând o întărire a politicilor privind migrația și moderarea partidelor centriste. Rezultatele din alegerile europene ar putea influența dezbaterile privind sprijinul pentru Ucraina și politicile sociale, precum sprijinul pentru accesul la avort sau drepturile comunității LGBTQ+.  

Rolul Ungariei, sub conducerea lui Viktor Orbán, demonstrează cum dreapta radicală poate influența politica la nivel european. În Franța, cele două principale partide de extremă dreapta ar putea câștiga aproximativ 40% din voturi, conform unui sondaj de opinie realizat de Politico. Aceste evoluții ridică întrebări despre potențialul dreptei radicale de a accede la președinție în 2027. 

UE în pericol, dacă extrema dreaptă preia frâiele după alegerile europene 2024

Ascensiunea lui Meloni în Italia și potențiala sa conducere în cadrul grupului ECR ar putea aduce schimbări semnificative în politica europeană, mai ales în chestiuni precum migrația. Totuși, un posibil președinte Le Pen ar putea reprezenta o amenințare mai mare pentru stabilitatea UE. Ea a propus retragerea Franței din comandamentul militar al NATO și reducerea competențelor UE, fiind acuzată că servește interesele Kremlinului. Astfel de acțiuni ar putea conduce la o schimbare dramatică și chiar la desființarea UE. 

Marine le Pen FOTO EPA EFE

În Germania, AfD a prezentat o viziune apocaliptică asupra țării, acuzând elitele politice de politici care au slăbit economia și au expus țara la riscuri geopolitice, precum atragerea în război cu Rusia. 

Kirchner a descris eforturile politicienilor de a prezenta partidul său ca fiind antidemocratic ca parte a unei conspirații pentru a reprima voința poporului german, comparând actualul guvern cu Stasi, poliția secretă din Germania de Est.  

„Noi suntem cei care încercăm cu adevărat să salvăm democrația în această țară”, a spus Oliver Kirchner de la Alternativa pentru Germania (AfD). 

 În Europa, întrebarea cheie nu este ce vor face partidele de dreapta radicală cu puterea, ci dacă vor renunța vreodată la ea.

ADN nedemocratic al Extremei Drepte Europene în 2024

Multe dintre aceste partide au legături cu regimuri nedemocratice din trecut. De exemplu, în Germania, liderul AfD Björn Höcke a folosit un slogan nazist interzis, iar în Italia, un candidat al Ligii a îndemnat la marcarea buletinelor de vot cu cifra X, o referire la o unitate a armatei lui Mussolini cunoscută pentru represiuni. În Austria, Partidul Libertății a fost fondat de un fost general SS.  

În Ungaria, guvernul lui Orbán este acuzat de subminarea sistemului judiciar, erodarea libertății presei și fraudarea sistemului electoral, iar alegerile recente au fost criticate pentru lipsa de condiții de concurență echitabilă conform unui raport al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). 

Unii se tem că Italia ar putea urma exemplul Ungariei în politica sa. Giorgia Meloni și partidul său sunt criticați pentru presiuni asupra mass-mediei și încercări de influențare a televiziunii de stat. Jurnaliștii de la televiziunea de stat RAI au acuzat administrația sa că „încearcă să transforme RAI într-o portavoce a guvernului”. De asemenea, încearcă să limiteze puterea sistemului judiciar și să modifice constituția pentru a întări puterea premierului. Aceste acțiuni sunt percepute cu mai multă îngrijorare, având în vedere că provin de la un partid care folosește un simbol asociat istoric partidului neofascist.

Îngrijorarea cu privire la influența și acțiunile dreptei radicale în Europa este reală și întrebarea este cât de mult vor reacționa partidele mainstream în fața acestor provocări. 

Trollii ruși pun paie pe foc  

Rusia a alimentat știrile false și dezinformarea, cu un impact substanțial asupra alegerilor europarlamentare din 2024. Tactici precum clonarea site-urilor web ale unor organizații media de renume sunt utilizate pentru răspândirea de știri false și manipulatoare, precum și pentru influențarea opiniei publice în chestiuni precum schimbările climatice și securitatea energetică.

Dezinformarea subminează eforturile UE de combatere a poluării și a schimbărilor climatice, alimentând proteste și întârzieri în implementarea unor politici ecologice importante.  

Politicienii de extremă dreapta exploatează aceste probleme pentru a alimenta diviziunea și a câștiga sprijin politic. Temele folosite de aceste partide sunt aceleași pe care Rusia le utilizează pentru a submina mesajele UE. De exemplu, politicile europene  despre schimbările climatice, sunt prezentate ca fiind dăunătoare pentru țările mai sărace. Folosind dezinformarea, Rusia vrea să accentueze diviziunile și să influențeze opinia publică, cu ajutorul tacticilor din vechiul manual de dezinformare. 

Rămâne de văzut cum va arăta viitorul politic al Uniunii Europene după alegerile din 2024. 

Pe măsură ce alegerile europene se apropie de final, rezultatele sunt așteptate cu nerăbdare. La 18:15, ora Bruxelles-ului, vor fi publicate primele date naționale, urmate de estimarea compoziției noului Parlament European la 20:15. La 23:15, vor fi dezvăluite primele rezultate preliminare bazate pe sondaje la ieșirea de la urne, iar la miezul nopții, candidații principali vor susține discursuri. Luni dimineață, la 1:00 (2:00 ora României), Parlamentul European va publica cele mai recente rezultate ale alegerilor europarlamentare 2024.