Modul cum controlează oamenii lui Erdoğan presa din Turcia, dezvăluit de o investigație Reuters

0
0

O investigație Reuters arată cum, dintr-un turn de birouri din Ankara, oficialii turci „modelează” știrile națiunii, întotdeauna în avantajul președintelui Recep Tayyip Erdoğan.

Erdogan, conferință de presă FOTO AFP
Erdogan, conferință de presă FOTO AFP

Investigația Reuters se bazează pe interviurile cu zeci de surse din mass-media turcă. Oficiali guvernamentali și autorități de reglementare descriu o industrie care s-a aliniat cu alte instituții, altădată independente, pe care Erdoğan le-a pliat după voința sa, inclusiv - spun criticii săi - sistemul judiciar, armata, banca centrală și mari părți din sistemul de învățământ.

Unul dintre cele mai relevante cazuri de cenzură din Turcia este considerat cel din jurul demisiei bruște a lui Berat Albayrak, ginerele președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, din funcția de ministru al Finanțelor, la sfârșitul anului 2020, scrie Jonathan Spicer, în investigația publicată de Reuters.

La scurt timp după ce acesta și-a anunțat demisia pe Instagram, patru angajați din principalele redacții de știri din Turcia au declarat că au primit o indicație clară din partea managerilor lor: nu relatați acest lucru până când nu ne anunță guvernul. Iar acest lucru s-a întâmplat abia după 30 de ore.

Știrea a fost însă principalul subiect al instituților de presă internaționale și independente din Turcia. Însă, timp o zi și jumătate, posturile de televiziune și ziarele proguvernamentale care domină peisajul mediatic al țării au păstrat practic tăcerea cu privire la cea mai dramatică ruptură din cercul intim al lui Erdoğan în cele aproape două decenii de când acesta se află la putere.

Treizeci de ore lungi am așteptat undă verde”, a declarat un editor angajat la TRT, televiziune de stat care a refuzat să facă comentarii despre acest subiect.

Lege pentru combaterea „dezinformării” din mass-media

Presiunea guvernamentală și autocenzura mass-media își împart vina, potrivit persoanelor intervievate de Reuters. În plus, guvernul lui Erdoğan a propus, în luna mai, o lege despre care spune că va combate „dezinformarea” din mass-media, fără a defini ce înseamnă acest lucru.

Un articol din proiectul de lege prevede că oricine răspândește informații false referitoare la securitate sau la ordinea publică ar putea fi condamnat la până la trei ani de închisoare.

Parlamentul de la Ankara va discuta proiectul de lege când se va întoarce din vacanță, în octombrie.

Jurnaliștii primesc instrucțiuni pe WhatsApp de la Direcției de comunicare a guvernului

Cel puțin 12 persoane din domeniul mass-media au declarat pentru Reuters că indicațiile către redacții vin adesea de la oficiali din cadrul Direcției de comunicare a guvernului, care se ocupă de relațiile cu presa.

Cu un buget de 38 de milioane de dolari și aproximativ 1.500 de angajați, având sediul într-un bloc turn din Ankara, aceasta este o creație a lui Recep Tayyip Erdoğan.

Instituția, condusă de un fost academician, Fahrettin Altun, are 48 de birouri în 43 de țări din întreaga lume, care transmit la sediul central rapoarte săptămânale privind modul în care este prezentată Turcia în presa străină, scrie Reuters, preluată de europa liberă.

Altun a reacționat la investigația publicată de Reuters printr-un mesaj pe Twitter: „Faptul că Direcția de Comunicare, care se angajează în activități de succes în țară și în străinătate, în conformitate cu modelul de comunicare al Turciei, a fost vizată de agenția de știri Reuters din Marea Britanie este un semn că suntem pe drumul cel bun și un semn de onoare.”

Este o structură uriașă, dar deciziile sunt luate la vârf, de Altun și de adjuncții săi”, a declarat o persoană sub protecția anonimatului.

Potrivit agenției Reuters, oficialii Direcției își dau instrucțiunile prin apeluri telefonice sau mesaje WhatsApp, iar uneori se adresează managerilor de redacție cu familiarul „frate”, potrivit unora dintre aceste persoane și unor mesaje consultate de autorul anchetei.

Potrivit Reuters, atunci când apar știri importante, care ar putea crea probleme pentru Erdoğan sau pentru guvernul său - în special evenimente legate de economie sau de armată - Altun contactează personal editorii și corespondenții de rang înalt pentru a stabili un plan de acoperire.

În plus, un jurnalist a declarat sub protecția anonimatului că editorii le spun în mod obișnuit reporterilor că Direcția de Comunicare a revizuit și a schimbat titlurile și paragrafele principale ale articolelor, deoarece „noi trebuie să ne coordonăm cu ei”.

În privința autocenzurii, un jurnalist turc a declarat: „Guvernul este ca și cum ar fi copilul sau iubitul tău. Poți ghici foarte bine ce îi deranjează sau îi enervează”.

Într-un răspuns pentru Reuters, un oficial din Direcția de comunicare a guvernului de la Ankara a declarat că nu Fahrettin Altun stabilește agenda știrilor.

Principalele trusturi de presa, deținute de apropiații lui Erdoğan

Susținătorii președintelui turc au și alte instrumente pentru a modela felul în care sunt prezentate știrile, explică Reuters.

Cele mai mari trusturi media sunt controlate de companii și persoane apropiate de Erdoğan și de partidul său (AKP - Partidul Dreptate și Dezvoltare), în urma unei serii de achiziții începute în 2008.

Aceste preluări de redacții s-au înmulțit după tentativa de lovitură de stat din 2016, pe care Erdoğan a pus-o pe seama susținătorilor clericului exilat Fethullah Gulen, deși acesta neagă orice implicare.

De altfel, folosindu-se de puterile avute ca urmare a puciului eșuat, guvernul turc a închis aproximativ 150 de instituții media, multe dintre acestea având presupuse legături cu Gulen.

Iar cele care au rămas independente se confruntă cu probleme financiare, doarece veniturile din publicitatea de stat sunt direcționate în mare parte către publicațiile pro-guvernamentale, potrivit datelor consultate de Reuters.

Mai mult decât atât, autoritățile de reglementare ale audiovizualului din Turcia sancționează aproape exclusiv furnizorii de știri independenți sau de opoziție, mai spune Reuters.

Mass-media mainstream din Turcia îndeplinește funcția de a ascunde adevărul mai mult decât de a relata știrile”, a declarat Faruk Bildirici, un jurnalist care a lucrat timp de 27 de ani, până în 2019, la cel mai mare ziar din țară, Hurriyet.

După schimbarea proprietarului din 2018 - de la Dogan Group la Demiroren Group - Hurriyet a devenit o publicație pro-guvernamentală.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite