Implicațiile pentru Europa și Ucraina ale opririi fluxului de gaz rusesc: „Suntem la finalul jocului"
0O victorie salutată drept „una dintre cele mai mari înfrângeri ale Moscovei” de către Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, nu a fost câștigată pe câmpul de luptă, se arată într-o analiză The Telegraph asupra implicațiilor opririi tranzitului gazelor rusești prin Ucraina.

De la 1 ianuarie, Ucraina a închis ultima rută ce permitea Rusiei să vândă gaze către Europa prin tranzitarea teritoriului său.
Odată cu expirarea acordului de utilizare a conductei Urengoi-Pomari-Ujgorod pentru tranzit, mașina de război a lui Vladimir Putin a primit o lovitură care îi va face o gaură de câteva miliarde de euro pe an.
Dar creează, de asemenea, noi bătăi de cap unui număr de țări europene care rămân dependente de Kremlin, ridicând prețurile la gaze pe întreg continentul, inclusiv în Marea Britanie.
Joi, prețul de referință al gazului european se situa la aproximativ 50 de euro pe megawat oră, cel mai ridicat nivel din octombrie 2023.
„Au fost destul de mulți oameni pe piață care încă se așteptau ca un acord să fie încheiat în ultimul moment”, spune Jack Sharples, expert în piața gazelor la Institutul Oxford pentru Studii Energetice.
Asta în ciuda avertismentelor repetate din partea Ucrainei că nu este dispusă să reînnoiască un acord care ar îmbogăți cuferele Moscovei.
Vânzările prin intermediul Urengoi-Pomari-Ujgorod, cunoscută și sub numele de conducta Brotherhood, au fost estimate la până la 6,5 miliarde de dolari pe an către ompania de stat rusă Gazprom.
Se estimează că Ucraina însăși ar încasa taxe de tranzit în jur de un miliard de dolari, în timp ce Slovacia, punctul de sosire al conductei ucrainene, a produs, de asemenea, sume semnificative din transportul de gaz către vecinii săi.
În ultimele luni, perspectiva colapsului acordului a determinat o rundă frenetică de diplomație din partea Slovaciei și Ungariei pentru a împiedica încheierea acestuia.
Joi, Robert Fico, premierul Slovaciei, a cerut despăgubiri de la Kiev și a avertizat că ar putea riposta prin întreruperea exporturilor de energie electrică către Ucraina.
Ucraina „și-a făcut în mod clar calculul că trebuie să provoace cât mai multă durere rușilor”, indiferent de reacții, apreciază John Lough, expert în Rusia și coleg asociat la Chatham House.
„Ucrainenii au fost clari că vor face asta și cred că e de înțeles că au vrut să oprească această sursă suplimentară de venituri”, adaugă el.
Închiderea conductei de la 1 ianuarie nu a creat o criză imediată de aprovizionare datorită nivelurilor ridicate de stocare.
Totuși, a redus la jumătate fluxurile de gaze rămase ale Rusiei către Europa, subliniază expertul de la Oxford Sharples, silind acele țări care au rămas clienții săi să găsească surse de aprovizionare alternative pe termen mediu și lung.
După închiderea conductelor Nord Stream și Yamal, singura modalitate prin care Gazprom mai poate transporta acum gaz în Europa este prin Turcia, prin conductele TurkStream și Blue Stream de sub Marea Neagră.
„Suntem la finalul jocului”, spune Sharples. „Este realmente o reducere a importurilor europene de gaze din Rusia.”
Impactul în Europa al sistării tranzitului gazelor rusești
Țările cele mai afectate de închiderea conductei sunt Austria, Slovacia și Moldova, precum și regiunea separatistă a Moldovei Transnistria.
Cu excepția situației unui val de frig prelungit, este de așteptat ca Austria și Slovacia să poată face față iernii folosind instalațiile lor de stocare a gazelor. Acesteau au spus de altfel că sunt pregătite să reînnoiască livrările și că pot face comerț cu vecini, inclusiv Polonia, Cehia, Germania și Italia, pentru a acoperi orice deficit.
În concluzie, impactul principal al închiderii conductei din Ucraina va fi probabil mai degrabă o întărire a pieței europene a gazelor, decât o lovitură dezastruoasă.
Asta reflectă scăderea dramatică a influenței Rusiei asupra aprovizionării cu gaze a Europei, pe fondul eforturilor de a îndepărta continentul de aprovizionarea de la Moscovei în urma războiului din Ucraina.
În 2021, Europa importa aproximativ 140 de miliarde de metri cubi de gaz din Rusia prin conducte, ca în 2024 să ajungă la aproximativ 30 de miliarde de metri cubi. Se preconizează acum ca cifra să se reducă la jumătate.
„De fapt, ceea ce este mai rău s-a întâmplat deja, iar acum sunt doar replici”, adaugă Sharples.
Situația face ca Europa să se bazeze mai mult pe aprovizionarea mai scumpă cu gaz natural lichefiat (GNL), pe care țările au fost nevoite să îl cumpere în cantități uriașe de la furnizori precum SUA și Qatar.
Cât de severe vor fi viitoarele creșteri ale prețurilor depinde de o serie de factori, nu în ultimul rând stocurile europene.
Stocarea în întregul bloc era de 72% joi, conform datelor de transparență.
Dar dacă vremea rece continuă, acestea ar putea ajunge mai goale decât așteptat, ceea ce ar putea însemna mai multă concurență pentru rezerve în vara anului 2025, statele membre UE fiind obligate să ajungă la 90% până la 1 noiembrie a fiecărui an.
„Pentru restul perioadei de iarnă, stau bine”, spune Sharples. „Slovacia are instalații subterane de stocare a gazelor foarte mari în raport cu mărimea pieței sale interne.
„Cred că există cu siguranță posibilitatea ca Europa să importe mai mult GNL în 2025 pentru a compensa. Și atunci se pune întrebare de unde va face acea aprovizionare. O parte ar putea veni din Qatar, altele din SUA.”
Consecințele pentru Ucraina
Ar putea exista ramificații politice și pentru Ucraina, spune Lough de la Chatham House.
Viktor Orban, premierul Ungariei, a rămas un ghimpe în costa Kievului în Uniunea Europeană, frustrându-i eforturile de a adera la bloc și amenințănd că va torpila pachetele de ajutor financiar.
El s-a apropiat de Putin, extinzând dependența Ungariei de petrol și gaze rusești și are o relație strânsă și cu Donald Trump, care va reveni în funcția de președinte al SUA la sfârșitul acestei luni.
Situația ar putea acționa în detrimentul lui Zelenski, în măsura în care încearcă să gestioneze o relație dificilă cu liderul american, care a spus că dorește să încheie un acord de pace cât mai curând posibil, potențial în condiții nefavorabile Kievului.
„Ungaria și Slovacia pot cauza probleme considerabile Ucrainei, dar într-o anumită măsură acea situație exista deja”, spune Lough.
„Orban are relația lui cu Trump și sunt sigur că unul dintre punctele de pe agenda lui va fi despre cât de rău s-au comportat ucrainenii”.
Unii analiști au sugerat că Rusia ar putea ataca infrastructura rețelei de gaze a Ucrainei în urma deciziei Kievului de a opri aprovizionarea prin conducte rusești.
Lough este însă sceptic cu privire la acest lucru, argumentând că Rusia percepe această infrastructură ca fiind potențial utilă propriilor forțe în cazul în care ar mai face revendicări teritoriale în Ucraina.
El crede că un efect durabil al închiderii conductei, care a fost aplaudată și de Polonia, va fi mai degrabă simbolic decât financiar.
„Aceasta este, deocamdată, încetarea completă a relației directe a Gazprom cu Europa prin aceste conducte”, spune Lough.
„Rusia a stabilit această prezență foarte puternică pe piață în Europa, ceea ce i-a conferit o influență politică semnificativă în mai multe capitale și în Uniunea Europeană în ansamblu. Ca urmare a acestui război, acea poziție de mare avantaj a fost pur și simplu dată la o parte. Strategic, aceasta este o mare pierdere pentru Rusia.”