Gândaci-spioni și roboți cu inteligență artificială. Germania lucrează la armele viitorului

Pentru Gundbert Scherf, cofondatorul Helsing – cel mai valoros start-up european din domeniul apărării – invazia Rusiei în Ucraina a schimbat totul.

Gândac spion/FOTO:X

La înființarea companiei sale, specializată în drone de atac și inteligență artificială pentru câmpul de luptă, Scherf a întâmpinat dificultăți majore în atragerea investițiilor. Astăzi, însă, acestea nu mai reprezintă principala problemă. În luna trecută, compania cu sediul în München și-a dublat valoarea de piață, ajungând la 12 miliarde de dolari, scrie Reuters.

„În acest an, pentru prima dată în ultimele decenii, Europa cheltuiește mai mult pe tehnologie militară decât Statele Unite”, a declarat Scherf.

Fost partener în cadrul firmei de consultanță McKinsey & Company, el compară momentul actual cu un posibil „Proiect Manhattan” european în domeniul inovației militare – o referire la efortul științific american din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care a condus la dezvoltarea armelor nucleare.

Germania, cea mai mare economie a Europei, intenționează să joace un rol esențial în procesul de reînarmare a continentului. Guvernul cancelarului Friedrich Merz consideră că inteligența artificială și tehnologiile dezvoltate de start-upuri sunt vitale pentru securitatea națională. În acest scop, Berlinul reduce birocrația pentru a facilita accesul firmelor emergente la contracte cu armata.

Ani de-a rândul, Germania a avut un sector de apărare modest, marcat de o atitudine profund pacifistă și influențat de trauma istorică a nazismului. Modelul său economic, prudent și orientat spre optimizări graduale, a evitat inovația disruptivă.

Acum, pe fondul incertitudinilor legate de sprijinul militar american și în calitate de unul dintre principalii susținători ai Ucrainei, Germania plănuiește aproape să tripleze bugetul său anual de apărare, ajungând la circa 162 de miliarde de euro până în 2029.

O parte semnificativă din aceste fonduri va fi direcționată către transformarea naturii războiului. Helsing este una dintre numeroasele companii emergente germane care dezvoltă tehnologii avansate – de la roboți autonomi cu aspect de tanc, până la mini-submarine fără pilot și „gândaci-spioni” dotați cu senzori.

„Dorim să contribuim la redobândirea coloanei vertebrale a Europei”, spune Scherf

Multe dintre aceste firme colaborează deja cu guvernul, alături de giganții consacrați din industrie, precum Rheinmetall și Hensoldt, care, potrivit unor surse, nu sunt la fel de motivate să inoveze rapid, având comenzi numeroase pentru sisteme convenționale.

Un nou proiect de lege privind achizițiile publice, aprobat recent de cabinetul Merz, urmărește să faciliteze accesul start-upurilor la licitații, prin plăți în avans și posibilitatea restrângerii participării doar la ofertanți din Uniunea Europeană.

Marc Wietfeld, director general al ARX Robotics – producător de roboți autonomi – spune că întâlnirea cu ministrul apărării, Boris Pistorius, a marcat o schimbare clară de paradigmă.

„Mi-a spus: Banii nu mai sunt o problemă – acum există. A fost un moment de cotitură.”

Germania preia conducerea

Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și cu retorica sa sceptică față de NATO, Germania s-a angajat să atingă ținta alianței de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare până în 2029 – într-un ritm mai rapid decât alți aliați europeni.

Oficialii germani subliniază importanța consolidării unei industrii europene de apărare, pentru a reduce dependența de companiile americane. Totuși, provocările sunt semnificative: piața europeană este fragmentată, iar fiecare stat are propriile standarde de achiziții.

Spre deosebire de SUA – care dispun de giganți consacrați precum Lockheed Martin sau RTX – Europa a început abia recent să sprijine financiar start-upurile din domeniul apărării.

În 2024, cele 19 cele mai mari state europene din punct de vedere al cheltuielilor militare, inclusiv Turcia și Ucraina, sunt prognozate să cheltuie peste 180 de miliarde de euro pentru achiziții de echipamente – o sumă ce depășește investițiile similare ale Statelor Unite.

Un obstacol major, spun experții, este faptul că sistemul de achiziții militare al Germaniei este conceput pentru furnizorii tradiționali, nu pentru ritmul alert al noilor tehnologii. Ministerul Apărării de la Berlin a declarat că face eforturi pentru a accelera procesul și a integra mai eficient start-upurile în ecosistemul Bundeswehr-ului.

Annette Lehnigk-Emden, șefa agenției de achiziții a armatei, evidențiază dronele și inteligența artificială ca domenii esențiale pentru viitor.

„Impactul acestor tehnologii asupra câmpului de luptă este comparabil cu introducerea mitralierelor, tancurilor sau avioanelor”, afirmă ea.

Gândaci-spioni și roboți biologici

Sven Weizenegger, directorul Cyber Innovation Hub – incubatorul de inovații al Bundeswehr-ului – afirmă că războiul din Ucraina a schimbat și percepția publică asupra implicării în sectorul apărării.

„De la invazie, Germania a devenit mult mai deschisă în privința securității”, spune el, adăugând că primește zilnic zeci de propuneri de colaborare prin LinkedIn.

Unele dintre ideile în curs de dezvoltare par desprinse din science-fiction. Firma Swarm Biotactics, de exemplu, lucrează la crearea unor „gândaci-cyborg” echipați cu microcamere și senzori, capabili să colecteze date în timp real. Insectele pot fi controlate de la distanță prin stimuli electrici, scopul fiind supravegherea în medii ostile.

„Bio-roboții noștri, bazați pe insecte vii, sunt dotați cu module de comunicare securizată și pot fi dirijați individual sau opera autonom în roiuri”, explică directorul companiei, Stefan Wilhelm.

În prima jumătate a secolului XX, cercetătorii germani au fost pionieri în tehnologii militare – de la rachete balistice la avioane cu reacție. După înfrângerea din Al Doilea Război Mondial, Germania a fost demilitarizată, iar elitele sale științifice au fost dispersate.

Printre aceștia s-a numărat și Wernher von Braun, creatorul primei rachete balistice, care a ajuns ulterior la NASA, unde a proiectat racheta ce a dus oamenii pe Lună.

În ultimele decenii, multe dintre cele mai importante inovații tehnologice – internetul, GPS-ul, semiconductoarele – au provenit din cercetarea militară. Într-un moment în care economia germană este afectată de prețurile ridicate la energie, scăderea cererii de export și concurența din China, extinderea cercetării militare ar putea reprezenta o oportunitate economică.

„Trebuie să adoptăm mentalitatea că o bază industrială de apărare solidă înseamnă și o economie puternică, cu inovație accelerată”, afirmă Markus Federle, partener la firma de investiții Tholus Capital.

Depășirea „văii morții”

Investitorii europeni au fost adesea reticenți în a susține financiar start-upurile din apărare, care se confruntă cu costuri mari și venituri inițiale reduse. Însă creșterea bugetelor de apărare după invazia Rusiei a schimbat această dinamică.

Europa are acum trei start-upuri unicorn în domeniul apărării: Helsing, Quantum Systems (drone, Germania) și Tekever (drone, Portugalia).

„Se pune o presiune imensă pe Germania, văzută drept liderul apărării europene”, afirmă Sven Kruck, director de strategie la Quantum.

Germania a devenit al doilea cel mai mare furnizor de armament pentru Ucraina, după SUA. Procesul de aprobare a comenzilor, care dura anterior ani, se finalizează acum în câteva luni.

Finanțarea din partea fondurilor de capital de risc pentru tehnologia militară europeană a atins un miliard de dolari în 2024 – o creștere semnificativă față de cei 373 de milioane din 2022.

Germania se află în frunte, cu 1,4 miliarde de dolari investiți în ultimii cinci ani, potrivit unei analize realizate de Dealroom pentru Reuters.

Jack Wang, partener la firma Project A, spune că multe start-upuri germane valorifică tradiția inginerească a țării pentru a crea sisteme scalabile din componente existente.

„Talentul tehnic european este remarcabil, dar nicăieri nu am întâlnit o combinație mai bună de expertiză decât în Germania”, susține el.

Pe fondul slăbirii industriei auto, multe dintre IMM-urile germane – pilonii economiei naționale – dispun de capacitate de producție neutilizată.

Stefan Thumann, director al Donaustahl – un start-up bavarez care produce muniții inteligente – spune că primește zilnic cereri de angajare de la muncitori din sectorul auto.

„Start-upurile au nevoie de creiere pentru inginerie și prototipare. Mittelstand-ul german va fi forța lor de execuție.”