Franța, în pragul unui haos politic. Guvernul Barnier riscă să pice. Stânga și extrema drepată au depus moțiuni de cenzură
0Franţa trăieşte într-o atmsoferă de criză politică de şase luni, iar alegerile legislative anticipate nu au condus la o majoritate.
Premierul Michel Barnier se află într-un mare pericol de a fi îndepărtat printr-o moţiune de cenzură cu privire la texte bugetare din 2025 de către deputaţi de stânga şi de extremă dreapta .
Adoptarea unei moţiuni de cenzură săptămâna aceasta ar fi o premieră de la căderea Guvernului lui Georges Pompidou în 1962.
Guvernul Barnier ar deveni atunci cel mai ”scurt” din istoria Republicii a V-a.
Guvernul condus de premierul Michel Barnier, fost negociator al Uniunii Europene pentru Brexit, se află într-o poziție vulnerabilă după ce a decis să adopte un proiect de lege privind finanțarea Securității Sociale prin articolul 49.3 din Constituție. Această măsură, ce permite aprobarea unui proiect fără votul deputaților, a stârnit furia opoziției, care consideră că premierul a ales să înfrunte o criză politică majoră. De altfel, Barnier tocmai anunțase că a făcut încă o concesie față de extrema dreaptă, asigurându-le că bugetul nu va include măsuri de reducere a rambursărilor pentru medicamente în 2025. "Momentul adevărului a venit", a declarat premierul în fața deputaților.
Imediat după acest anunț, parlamentarii din stânga radicală, reprezentând mișcarea La France Insoumise, au părăsit sala și au depus o moțiune de cenzură împotriva guvernului. De asemenea, grupul extremist de dreapta, Adunarea Națională (RN), a anunțat că va susține demiterea guvernului. Alianța între stânga radicală și extrema dreaptă ar putea însemna că moțiunea de cenzură va trece, iar guvernul Barnier va cădea. "Guvernul merită cenzura", a afirmat RN într-un mesaj pe rețeaua X.
Concesii pentru extrema dreptă
Înaintea prezentării bugetului pentru Securitatea Socială în Adunarea Națională, Barnier a făcut ultimele concesii pentru a asigura sprijinul formațiunilor de extremă dreapta. În urma unui dialog telefonic cu Marine Le Pen, lidera RN, premierul a promis că nu va reduce rambursările pentru medicamentele decontate de stat. Inițial, guvernul intenționase o reducere de 5% a acestor rambursări. Concesiile făcute de Barnier includ, de asemenea, promisiuni de a nu majora prețul electricității și de a nu reduce ajutoarele pentru imigranți, cerințe impuse de RN, care a solicitat și o revalorizare a pensiilor.
O moțiune cu impact istoric
Moțiunea depusă de stânga și sprijinită de extremă dreaptă ar putea duce la o premieră istorică pentru Franța: căderea unui guvern prin moțiune de cenzură, un eveniment care nu s-a mai întâmplat din 1962, când guvernul lui Georges Pompidou a fost demis. Dacă va fi adoptată, această moțiune ar marca sfârșitul celui mai scurt guvern din istoria celei de-a V-a Republici, un guvern care a fost instalat doar pe 21 septembrie 2024.
Criza politică se adâncește
O eventuală cădere a guvernului Barnier ar duce Franța într-o criză politică și economică profundă. Criza politică a început deja să se instaleze după dizolvarea Adunării Naționale de către președintele Emmanuel Macron, în urma alegerilor europene din 9 iunie. Un nou guvern ar întâmpina dificultăți majore, având în vedere instabilitatea politică și faptul că Franța ar putea întâmpina probleme la accesarea unor piețe financiare externe. Conform Constituției franceze, moțiunea de cenzură va fi supusă votului la cel mai devreme 48 de ore de la depunerea acesteia, iar pentru a fi adoptată, va fi necesar acordul a 289 de deputați.
Cum se poziționează partidele
Liderii partidelor sunt împărțiți în această criză. Marine Le Pen a confirmat că grupul său va sprijini moțiunea de cenzură depusă de stânga, considerând că "actuala versiune a bugetului Securității Sociale este profund injustă pentru francezi". La rândul său, președintele RN, Jordan Bardella, a subliniat că nu mai există nicio cale de ieșire pentru un guvern care refuză să răspundă la urgențele sociale.
Pe de altă parte, Laurent Wauquiez, liderul grupului La Droite Républicaine, a cerut colegilor săi să nu voteze moțiunea de cenzură, subliniind că "fiecare trebuie să aleagă între interesul general și haos".
Ecologiștii, reprezentând o parte semnificativă a opoziției, au anunțat și ei sprijinul pentru moțiunea de cenzură, cu șefa lor, Cyrielle Chatelain, afirmând că "trebuie să fie găsită o soluție pentru acest guvern care nu mai are nicio susținere".
”Haos polirtic”
Situația din Franța a fost descrisă de deputata Mathilde Panot, din partea stângii radicale, drept un "haos politic". Această criză este reflectată și în sondajele recente, care arată că puterea de cumpărare este principalul motiv de îngrijorare pentru francezi, într-o Franță care se consideră, în mare măsură, în declin. Aproape nouă din zece francezi cred că țara lor se află într-o perioadă de declin, iar 53% consideră că situația nu este ireversibilă.
În acest context, sondajele arată că majoritatea francezilor sunt nemulțumiți de conducerea lui Macron și cer demisia acestuia sau dizolvarea din nou a Adunării Naționale. Totodată, majoritatea cetățenilor se tem de haosul politic și de instabilitatea economică ce ar putea rezulta dintr-o schimbare de guvern.
Dacă moțiunea de cenzură trece, ar putea deschide o nouă eră de incertitudine politică în Franța, pe fondul unei crize care durează deja de șase luni.
Puterea de cumpărare, prima îngrijorare a francezilor, într-o Franţă ”în declin”, arată un sondaj
Puterea de cumpărare este prima îngrijorare a francezilor, într-o Franţă ”în declin”, arată un sondaj. Peste jumătate dintre francezi vor ca Macron să demisioneze, mai puţin de o treime vor să fie dizolvată din nou Adunarea Naţională.
Puterea de cumpărare rămâne prima îngrijorare a francezilor într-o ţară pe care o consideră în mod masiv ”în declin”, arată o anchetă anuală realizată de Ipsos-Sopra Steria şi publicată luni, relatează AFP.
Întrebaţi care sunt problemele care-i îngrijorează cel mai mult ”în mod personal”, francezii plasează pe primul loc ”dificultăţile în privinţa puterii de cumpărare” (38%), urmate de ”protecţia mediului” (23%) şi ”nivelul delincvenţei” (22%), relevă acest sondaj cu privire la ”fracturile franceze” realizat pentru cotidianul Le Monde de către Centrul de Cercetări Politice al Sciences Po (Cevipof), Fundaţia Jean-Jaurès şi Institutul Montaigne.
Problema puterii de cumpărare este considerată prioritară, mai puţin în rândul simpatizanţilor Partidului Les Républicains (LR, dreapta), care sunt îngrijoraţi în primul rând de ”nivelul delincvenţei” (34%).
În rândul susţinătorilor Partidului Rassemblement national (RN, extremă dreapta), ”nivelul imigraţiei” (50%) este prioritatea.
Altă concluzie a acestei anchete este că Franţa ”este în declin” în opinia a aproape nouă din zece francezi (87%), cu 17 puncte procentuale în plus faţă de alegerile prezidenţiale din 2017.
”Francezii sunt îngroziţi, chiar paralizaţi de evenimente extrem de violente la care sunt martori, în mod direct sau prin intermediul medae”, analizează directorul general delegat al Ipsos, Brice Teinturier.
Însă 53% dintr ei consideră că ”acest lucru nu este ireversibil”.
Doar 3% dintre francezi se declară ”mulţumiţi sau calmi” atunci când sunt întrebaţi despre sentimentul că aparţin unei ţări ”furioase şi foarte contestatare”.
În privinţa răspunsurilor de dat, aproape o treime dintre francezi (31%) vor o nouă dizolvare a Adunării Naţionale, Camera inferioară a Parlamentului francez, după cea de la 9 iunie, decisă de către preşedintele francez Emmanuel macron, în timp ce 52% dintre ei sunt în favoarea demisiei lui Emmanuel Macron.
Se încarcă comentariile...
