Experimentul eșuat al Ucrainei. Soarta brigăzii 155, antrenate în Franța, pildă pentru armatele NATO

Brigada Mecanizată 155 trebuia să fie piesa de rezistență a sprijinului armatelor din NATO pentru Ucraina, dar s-a dovedit „un experiment eșuat, rezultatul unui concept defectuos”, apreciază John Foreman, fost atașat în materie de apărare al Marii Britanii la Moscova și Kiev, potrivit The Telegraph.

Franța a instruit sute soldați ucraineni, inclusiv în utilizarea armelor FOTO PROFIMEDIA

Kievul a mizat pe formarea a 14 noi brigăzi aproape în întregime antrenate și echipate de Occident, pentru a respinge armata rusă aflată în avantaj.

Anunțată în timpul comemorărilor Zilei Z, anul trecut în iunie, de președintele francez Emmanuel Macron, brigada avea să fie antrenată de cei mai buni instructori militari francezi și echipată cu armament avansat la un cost de peste 900 de milioane de euro.

Supranumită „Ana de Kiev”, după o prințesă din secolul al XI-lea care a ajuns regină a Franței, brigada este acum dezmembrată, după o serie de scandaluri și acuzații de administrare defectuoasă. Cel puțin 1.700 de soldați au dezertat înainte să lupte, o parte dintre ei în Franța.

De la bun început formarea de noi brigăzi a fost considerată o risipă de timp și resurse în contextul în care brigăzile existente erau deja epuizate și aveau nevoie disperată de trupe noi.

Soarta brigăzii 155 „este realmente o crimă” dar nu una de care să fie responsabili soldații sau ofițerii, a comentat Iuri Butusov, proeminent jurnalist ucrainean și fondator al site-ului de știri Censor.net, cel care a semnalat problemele noii unități.

Toate cele șapte noi brigăzi pe care Ucraina le-a creat în 2024 au suferit soarte similare la prima desfășurare în luptă, spune el, care învinuiește conducerea de la Kiev pentru ceea ce el socotește drept un „proiect politic prost organizat”. 

Ce s-a întâmplat cu Brigada 155

În iulie și august, peste 2.500 dintre cei mai bine pregătiți soldați ai brigăzii 155 au fost selectați pentru a completa alte brigăzi, potrivit anchetei lui Butusov.

La începutul lunii octombrie, cei rămași – aproximativ 1.900 de soldați – au fost trimiși la instruire în Franța. „Mi-am luat un angajament”, a scris Macron în dreptul unor imagini cu trupe ucrainene la antrenamente. „Brigada Ana de Kiev va fi instruită și echipată grație solidarității franceze”, a adăugat el la X.

Conform datelor înregistrate, doar 51 dintre militari aveau peste un an de experiență în armată, 459 mai puțin de un an, iar majoritatea (1.414) serviseră mai puțin de 2 luni. Cel puțin 150 au fost trimiși fără să fi promovat pregătirea de bază.

Ajunși în Franța, instructorii s-au confruntat cu sarcina aproape imposibilă de a antrena o întreagă brigadă aproape de la zero. Un ofițer al brigăzii a declarat pentru Radio Free Liberty: „În Franța, nu am fost învățat absolut nimic”.

Ministerul francez al Apărării a confirmat pentru The Telegraph că, în total, 55 de soldați au dezertat, însă spune că cifra este „în parametri” pentru cazurile de dezertare în cursul pregătirii soldaților străini.

Brigada a fost cuprinsă de dezordine încă de la revenirea în Ucraina: o parte din ofițeri au rămas în Franța pentru instruire suplimentară, specialiști  au fost transferați în alte brigăzi, trupele au fost redistribuite pe poziții pentru care nu se antrenaseră, structura sa de comandă a fost reorganizată și i s-au luat o parte din noile sale arme grele.

Apoi, în noua formă, brigada a fost aruncată în luptă, pe una dintre cele mai brutale porțiuni ale frontului, la sfârșitul lunii decembrie, și anume în preajma Pokrovsk, un oraș fortăreață din Donbas amenințat de încercuirea forțelor ruse.

Franța a echipat brigada cu obuziere Caesar, vehicule blindate și rachete antitanc. În schimb, Ucraina nu a reușit să furnizeze nici drone, nici sisteme de război electronic, esențiale pentru supraviețuirea în război.

În aceste împrejurări, la primul contact cu mediul real de luptă, capacitatea de luptă a brigăzii s-a destrămat instantaneu.

Unele dintre cele mai neexperimentate subunități au fost trimise primele și au suferit pierderi grele, pierzând inclusiv tancuri, în atacuri dezorganizate.

După câteva zile, comandantul recent înlocuit și foarte apreciat al Brigăzii, colonelul Dmitro Riumșin, a fost demis.

Biroul de Investigații de Stat al Ucrainei a deschis ulterior o anchetă penală, pe care Zelenski a preluat-o personal în ianuarie.

În ianuarie, generalul Mihailo Drapati, comandantul forțelor terestre, a admis „managementul inadecvat”, „greșeli în recrutare” și „planificarea imperfectă a antrenamentului”. El a subliniat că Franța „și-a îndeplinit pe deplin obligațiile față de Ucraina”.

Pe 20 ianuarie, Riumșin, comandantul Brigăzii 155, a fost arestat și acuzat de neglijență și de faptul că nu a raportat dezertările în masă. Avocatul său a denunțat un caz „motivat politic”, după ce cauțiunea lui a fost stabilită la 2,1 milioane de dolari. Colonelul ucrainean riscă până la 10 ani de închisoare.

Pilda oferită de Brigada 155

Serghei Filimonov, comandantul Batalionului 108 al Ucrainei, a spus că are cunoștință de „10 astfel de brigăzi” care au suferit probleme similare.

„Frecvent, metodele de antrenament ale NATO nu reușesc să se alinieze la realitățile războiului modern. Pregătirea străină, dacă nu este adaptată la condițiile ucrainene și nu este integrată în practicile unității, nu este doar ineficientă, ci și periculoasă”, a scris el în  Kyiv Independent.

Hamish de Bretton-Gordon, fost comandant de tancuri al armatei britanice, a numit pilda Brigăzii un „avertisment clar pentru Regatul Unit și pentru alți aliați din NATO”.

El a susținut că soluția ar trebui să fie ca toate antrenamentele militare efectuate de aliații Kievului – inclusiv Marea Britanie – să fie mutate în Ucraina și că ar trebui sistată formarea de brigăzi noi.

Mike Kofman, analist militar, a declarat pentru The Telegraph: „Scandalul din jurul brigăzii 155 este cel mai flagrant caz dintre problemele asociate cu noile brigăzi, despre care mulți din Ucraina consideră că nici nu trebuiau constituite”.

Probabil că restul brigăzilor noi vor fi desființate sau „utilizate fragmentar, cu batalioane individuale repartizate către alte unități cu experiență pe front”, a spus el.

După o lungă perioadă de tăcere asupra soartei brigăzii, Oleksandr Sîrski, șeful armatei ucrainene a anunțat recent că Brigada 155 „dobândește treptat anumite capacități de luptă”.

Referindu-se la anumite „aspecte negative și dificultăți” cu care s-a confruntat brigada, el a spus că „s-au tras concluzii care vor fi luate în considerare”.