Est-europenii s-au resemnat în privinţa cotelor de refugiaţi

Slovacia a anunţat că va contesa la Curtea de Justiţie de la Luxemburg decizia distribuirii celor 120.000 de azilanţi, Cehia în schimb a renunţat.

Premierul slovac Robert Fico a declarat ţara sa va depune plângeri la Curtea de Justiţie de la Luxemburg - cea mai înaltă jurisdicţie europeană în materie de dreptul Uniunii Europene şi care face parte din Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) - împotriva deciziei miniştrilor de Interne UE cu privire la distribuirea celor 120.000 de solicitanţi de azil. În continuare, Bratislava a spus că nu este pregătită să accepte planul de împărţire a poverii migranţilor în întreaga Uniune.

„Noi nu vom implementa această decizie, deoarece noi credem că nu va funcţiona“, a declarat Fico, ieri, înaintea unei reuniuni a liderilor UE la Bruxelles. Slovacia se opune acestui plan alături de Cehia, România şi Ungaria, care au votat împotrivă, marţi, în consilul miniştilor de Interne ai UE. În schimb,  Cehia, care fusese prima care anunţase că se va adresa justiţiei, s-a răzgândit. 

„Chiar dacă nu-mi place folosirea cotelor, nu sunt de acord cu ele şi am votat împotriva lor, este necesar ca Europa să nu se destrame din cauza soluţionării crizei migranţilor“, a declarat premierul ceh Bohuslav Sobotka, citat de AP.

„De aceea, nu vreau să escaladez tensiunile cu acţiuni în justiţie. Ne aşteaptă multe bătălii cu privire la o abordare realistă a crizei migranţilor şi avem nevoie ca partenerii noştri din Europa să ne asculte argumentele“, a adăugat şeful guvernului de la Praga. De asemenea, preşedintele României Klaus Iohannis a anunţat, anterior, că Bucureştiul poate face faţă cu uşurinţă migranţilor pe care UE vrea ca autorităţile române să-i primească, însă şi-a exprimat dezacordul faţă de modul în care s-a luat decizia în acest sens.  În Letonia, aproximativ 500 de personae au manifestat marţi seara la Riga, pentru a protesta după ce Guvernul lor a acceptat să primească 776 de refugiaţi, la reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles, comparându-l pe preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, cu Hitler şi Stalin, relatează portalul leton LSM.lv.

De altfel, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a avertizat, ieri, înaintea începerii summit-ului extraordinar al Consiliului European că decizia luată marţi seara în consiliul JAI nu poate fi revocată în cadrul reuniunii. Sancţiunile de 0,002% din PIB, eliminată

Potrivit acordului la care au ajuns, marţi, la Bruxelles de miniştrii de interne ai UE, numărul refugiaţilor repartizaţi din Grecia şi Italia, în două etape. Din textul final a dispărut prevederea privind contribuţia financiară solicitată unei ţări dacă refuză temporar cota alocată. „Sancţiunea” cu 0,002% din PIB, pentru refuzul temporar de a primi refugiaţi a fost eliminată. Consiliul UE a aprobat marţi distribuirea în prima etapă, potrivit unor cote obligatorii, a 66.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în Italia şi Grecia. Uniunea Europeană va stabili ulterior, pe baza aceleiaşi formule, distribuirea a încă 54.000 de refugiaţi.

Potrivit schemei de repartizare, din cei 50.400 de refugiaţi aflaţi în Grecia, România ar urma să primească 1.890. Din alţi 15.600 de extracomunitari aflaţi în Italia, România ar urma să primească 585. Numărul total al refugiaţilor care ar urma să ajungă în România conform deciziei Consiliului JAI din 22 septembrie ar fi de 2.475.  României îi revin alţi 2.362 de refugiaţi potrivit deciziei Consiliului JAI din 14 septembrie, privind distribuirea a 40.000 de refugiaţi, în total 4. 837.  

Potrivit propunerii precedente a Comisiei Europene, care se referea la distribuirea a 40.000, respectiv a 120.000 de refugiaţi, România urma să primească în total 6.351 de refugiaţi. Este foarte probabil ca aceasta cifră să fie atinsă prin repartizarea restului de 54.000 de refugiaţi.

Romania, sancţiuni pentru aplicarea incorecta a regulilor privind azilul 

Comisia Europeană a lansat, ieri, 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 state, inclusiv două împotriva României, pentru că nu au aplicat sau nu au comunicat implementarea completă a legislaţiei în vederea creării unui Sistem Comun European de Azil.

În cazul României, ambele proceduri de infringement vizează faptul că Bucureştiul nu a comunicat transpunerea completă în legislaţia naţională a prevederilor Directivei privind procedurile de azil şi ale Directivei privind condiţiile de primire. După transmiterea scrisorilor de notificare formală, Comisia Europeană precizează că statele vizate au două luni la dispoziţie pentru a comunica transpunerea reglementărilor europene în legislaţia naţională. În caz contrar, se va trece la la a doua etapă a procedurii de infringement: avizul motivat.

În ceea ce priveşte procedurile de infringement faţă de 19 state, inclusiv România, preşedintele CE, Jean Claude Juncker a declarat că în opinia sa „procedurile lansate  nu vor aduce o turnură dramatică discuţiile din cadrul Consiliului European de ieri seară.  Nu facem decât să ne asigurăm că deciziile luate sunt implemetate corect“.  „Astăzi a trebuit să informăm publicul că insistăm pe aceste proceduri ale migraţiei şi că statele trebuie să aibă o legislaţie comună. Statele care ştiau că greşesc, sunt sigur că nu au fost suprinse e declanşarea procedurii“, a adaugat şeful CE.

Restabilirea controlului frontierelor exterioare, urgenţa UE

Înaintea deschiderii summitului extraordinar al Uniunii Europene, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că problema „cea mai urgent“ pe care trebuie să o rezolve Uniunea Europeană este „să recâştige controlul frontierelor exterioare“.

Şi premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat că va cere introducerea unor cote de distribuire a refugiaţilor tuturor ţărilor sigure din lume şi crearea unei forţe militare pentru protejarea frontierelor ţărilor UE care se confruntă cu un aflux de imigranţi. Orban Ungariei va cere ca Grecia să predea prerogativele protejării frontierei altor state europene dispuse să efectueze misiuni de patrulare. De asemenea, Orban va cere separarea refugiaţilor de imigranţii cu raţiuni economice înainte de a ajunge în Spaţiul Schengen.