Doi comisari europeni afirmă: „Europa nu va supravieţui fără imigranţi”

Muncitori imigranţi sursa: canalsolidario.org

Nu vom reuși să ne păstrăm modul de trai în Europa, bunăstarea și standardele economice și sociale dacă nu folosim mai bine potențialul oferit de o migrație bine gestionată. Mesajul nostru este clar: Europa nu va supraviețui fără imigrație, afirmă, într-un articol semnat în comun, Cecilia Malmström, Comisar pentru afaceri interne şi László Andor Comisar pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune.

Criza economică și financiară continuă să țină în chingi multe țări europene, mulți cetățeni și întreprinderi din UE resimțind consecințele grave ale recesiunii economice din ultimii ani. În aceste vremuri grele, în care ratele șomajului sunt ridicate și în care au loc reduceri ale cheltuielilor publice, necesitatea intrării unui număr sporit de persoane pe piața muncii din UE este dificil de înțeles. Adevărul este însă că în prezent sunt deja deficite grave de forță de muncă în sectoare precum știința, sănătatea, tehnologia, ingineria, matematica, turismul și agricultura, în multe state membre. Aceste deficite vor crește și se vor răspândi rapid în alte sectoare, întrucât UE se confruntă cu severe provocări demografice. Numărul populației active a UE va începe să scadă încă din 2013 sau 2014. Conform Eurostat, în următorii 50 de ani populația totală a UE va crește cu zece milioane de persoane, în timp ce forța de muncă a UE va scădea cu 50 de milioane. La efectuarea acestui calcul, Eurostat a ținut deja cont de faptul că UE va primi 58 de milioane de imigranți în aceeași perioadă. În curând, imigrația va reprezenta singura contribuție la creșterea netă a populației în Europa.

Acest lucru nu înseamnă neapărat că Europa va avea nevoie de încă 50 de milioane de migranți, deoarece trebuie, desigur, să ne continuăm importanta activitate de soluționare a problemei șomajului în UE. Acest demers trebuie să reprezinte o prioritate absolută. Comisia va prezenta în curând o serie de acțiuni concrete de soluționare a provocărilor aferente pieței muncii, cum ar fi reducerea riscurilor de rate ridicate ale șomajului structural, consolidarea politicilor de flexicuritate și sporirea investițiilor în sistemele noastre de învățământ și formare profesională. În același timp, dacă analizăm necesitățile viitoare de pe piața muncii, este frapant cât de mare va fi cererea de forță de muncă. De exemplu, din rapoartele recente reiese că economia UE va fi în curând grav afectată de un deficit de forță de muncă în sectorul tehnologiei IT: s-ar putea ca, până în 2015, în Europa să nu poată fi ocupate între 384.000 și 700.000 de posturi în domeniul IT, iar în 2020 se așteaptă să se înregistreze un deficit cuprins între unul și două milioane în ceea ce îi priveşte pe membrii personalului medical. Această cifră reprezintă 15 procente din forța de muncă necesară în UE în sectorul asistenței medicale. Chiar dacă se vor adopta cele mai bune politici, este extrem de improbabil să se găsească toate aceste resurse în UE. În același timp, va crește concurența pe plan mondial pentru mâna de lucru. Pentru ca Europa să rămână puternică și să își păstreze poziția pe piața mondială, comparativ cu economiile Chinei, Indiei și ale altor țări ce înregistrează o creștere rapidă, trebuie să procedăm astfel încât piața noastră a muncii să fie mai atractivă pentru posibilii viitori migranți. Acest lucru necesită întreprinderea de acțiuni atât de către statele membre, cât și de către instituțiile UE.

În Strategia Europa 2020, migrația forței de muncă este menționată ca unul dintre domeniile-cheie care trebuie abordate pentru a spori creșterea și competitivitatea europeană. În urmă cu câteva luni, Comisia a prezentat două propuneri privind migrația legală referitoare la: îmbunătățirea procedurilor de acces pentru lucrătorii sezonieri și facilitarea transferului de personal peste granițele UE de către întreprinderile internaționale. Aceste acțiuni reprezintă niște pași înainte importanți, dar trebuie să facem mai multe eforturi și să dăm dovadă de mai multă spirit inovator în politicile noastre. Va trebui să conlucrăm mai îndeaproape cu țările care nu fac parte din UE, să îmbunătățim recunoașterea competențelor și a nivelurilor de educație, să oferim informații cu privire la oportunitățile de pe piața muncii din Europa și să acordăm mai multă atenție integrării celor care s-au stabilit în Europa, pentru a menționa doar câteva exemple. În același timp, trebuie să ne intensificăm eforturile de soluționare a problemei migrației ilegale și să ne îmbunătățim posibilitățile de a verifica cine intră pe teritoriul european. Desigur, va rămâne în continuare la latitudinea fiecărui stat membru să își definească necesitățile de migrație a forței de muncă - UE nu poate decide acest lucru și nu o va face - dar este important să avem un cadru comun care să definească regulile care vor fi aplicate și condițiile care vor trebui îndeplinite.

Unii ar putea susține că dacă se va concura pentru a obține mână de lucru din țări care nu fac parte din UE se va epuiza mâna de lucru competentă din țările non-europene. Suntem conștienți de existența acestor preocupări și privim această problemă ca parte a unei abordări responsabile a migrației. UE ia deja măsuri importante în acest domeniu ca parte a politicilor sale în domeniul dezvoltării. Trebuie să realizăm, de asemenea, că pentru multe persoane migrația reprezintă o modalitate de a-și îmbunătăți viața. Este și o modalitate de a spori comerțul între țări și de a investi în aptitudini și competențe care nu numai că rămân în Europa, dar de care beneficiază adesea țările de proveniență a multora dintre migranții care vin să lucreze în UE. Din studii recente reiese că există o legătură între creșterea imigrației și creșterea exporturilor către țările de proveniență ale migranților. Cu alte cuvinte, sunt multe de câștigat atât la nivel personal, cât și din punct de vedere economic pentru societate, pe scară mai largă, prin facilitarea circulației transfrontaliere a persoanelor pentru a lucra pe piața europeană a muncii.

Aspectele economice ale migrației forței de muncă sunt, desigur, foarte importante, dar nu trebuie să uităm nici de beneficiile sociale și culturale. Oamenii și-au schimbat țara de reședință de-a lungul întregii istorii a umanității și acest lucru a fost, în general, pozitiv. Migrația continuă să contribuie la schimbul de idei, valori, cunoștințe și cultură care ne îmbogățește atât pe noi, cât și societățile din care facem parte.

Europa poate evita transformarea într-o societate intolerantă, stagnantă și autosuficientă doar dacă este deschisă restului lumii. Numai o piață europeană a muncii deschisă și competitivă va putea face față provocărilor de natură demografică și economică de mâine.