Cum s-a întors împotriva sa pariul Kievului de a-l atrage pe Trump cu rezervele de metale rare
0Kievul a făcut SUA o ofertă pe care a considerat-o atractivă, însă aceasta a sfârșit prin a se întoarce împotriva Kievului, relatează Politico, într-o analiză privind potențialul acordului și cum s-a transformat acesta într-un dezastru politic pentru Kiev.
Oficialii de la Kiev au prezentat Ucraina ca fiind printre cele mai importante locuri din lume pentru extragerea de pământuri rare esențiale și alte minerale necesare unei economii moderne, dar și pentru a face avere.
Exploatarea unor rezerve masive de minerale a fost oferta Kievului pentru a-l convinge pe președintele american Donald Trump să continue sprijinul țării sale pentru Ucraina. Kievul a mizat pe caracterul atractiv al unei tranzacții și nu a greșit.
Trump s-a arătat interesat de Ucraina, dar mai curând în scopul de a o stoarce de bani, decât de a o ajuta să-și asigure o pace postbelică stabilă.
„Oferta privind mineralele critice a fost un moment de securitate pentru Ucraina. Ucraina dispune de resurse extrem de importante precum titanul, uraniul și altele. Iar dacă Rusia pune mâna pe aceste resurse, va fi un dezastru pentru aliații Kievului”, a apreciat un înalt oficial la curent cu negocierile, vorbind sub rezerva anonimatului.
Între timp însă, pariul Kievului pe minereurile sale s-a transformat într-un dezastru politic, iar Ucraina s-ar putea nici să nu dispună de fapt de resursele vaste pe care le-a promis. În plus, extragerea lor ar costa miliarde și ar dura poate zeci de ani - nici pe departe calendarul la care probabil ar visa Trump.
Inițial, minereurile au fost incluse în proiectul unui acord de pace prezentat anul trecut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de solicitarea unei invitații de a adera la NATO și a angajamentului din partea Occidentului de a continua să înarmeze Ucraina.
În prezent, proiectul a fost redus doar la aceste resurse, iar acordul se transformă într-o problemă existențială pentru Ucraina.
Kievul a fost luat prin surprindere când secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a sosit în Ucraina în februarie cu un proiect de acord privind predarea a jumătate din elementele de pământuri rare ale țării către companiile americane. Zelenski a fost furios.
După ce Ucraina a refuzat, cele două părți au negociat un acord mai echitabil pe care Zelenski trebuia să îl semneze la Casa Albă la 28 februarie. Dar vizita s-a încheiat dezastruos, Trump și vicepreședintele său JD Vance atacându-l pe președintele ucrainean, care a fost dat afară din Biroul Oval. N-a mai fost semnat niciun acord.
Statele Unite au revenit apoi cu o altă propunere care însă a reluat majoritatea elementelor toxice ale primului proiect.
Aceasta nu oferă garanții de securitate și nici vreun ajutor sau investiții suplimentare, în schimb oferă Washingtonului acces preferențial la toate resursele naturale ale Ucrainei - precum și control financiar asupra fondului de stat pentru reconstrucție și asupra tuturor proiectelor sale - până când Kievul rambursează miliardele de dolari ale SUA în ajutor militar - inițial plătit sub formă de subvenții.
„Proiectul actual subminează în mod semnificativ echilibrul strategic, limitând autonomia de reglementare și fiscală a Ucrainei”, a explicat Volodimir Landa, analist principal la Centrul pentru Strategie Economică din Kiev.
Totodată, acordul periclitează șansele Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, deoarece încalcă legislația UE privind concurența și mediul, a arătat expertul
Pe de altă parte, o asemenea sumă datorată SUA este de natură să sperie investitorii care, altfel, ar putea fi interesați să ajute Ucraina.
„Alți parteneri nu vor accepta probabil ca ajutorul lor să fie scos din Ucraina în favoarea unei terțe părți”, a declarat Landa.
Pe de altă parte, guvernul ucrainean nu dorește să atragă din nou furia lui Trump, astfel că oficialii se abțin să critice noua variantă, preferând să ajusteze cu delicatețe termenii.
„Data trecută, ucrainenii au fost nevoiți să explice că unele aspecte pe care SUA le doresc de la Ucraina nu se vor concretiza, întrucât sunt contrare legilor și constituției noastre. Așa că haideți să schimbăm acordul astfel încât să funcționeze. Acum trebuie să purtăm încă o dată această discuție”, a declarat înaltul oficial.
Ce resurse minerale se află în Ucraina
Întrebarea ce planează asupra discuțiilor este cât de bogată în minereuri este de fapt Ucraina.
Deține aproximativ 5% din rezervele mondiale de pământuri rare, conform datelor ONU. Acestea includ litiu, beriliu, niobiu, tantal, titan, nichel, cobalt, grafit și fosfat, metale esențiale pentru sectoarele energetic, tehnologic și de apărare, a explicat Alla Vasilenko, cercetător principal la Institutul de Studii Geologice al Academiei Naționale de Științe din Ucraina.
„Cele mai multe dintre ele au fost descoperite în anii 1960-1980. Atunci, cercetătorii nu acordau atenție aspectelor care în prezent au mare importanță: destinația terenurilor și forma de proprietate, restricțiile de mediu, sanitare și de altă natură pentru exploatare, precum și opinia publică”, a declarat Vasylenko.
„Totuși, rezervele au fost aprobate în conformitate cu sistemul sovietic, pe care investitorii străini nu îl înțeleg. Deci, teoretic, putem afirma că Ucraina are cele mai mari rezerve de litiu din Europa, dar pentru a afla potențialul lor economic trebuie să efectuăm mai întâi studii suplimentare ale depozitelor noastre.”
În plus, exploatarea nu va fi deloc simplă.
Războiul trebuie să se încheie înainte ca Ucraina să poată extrage profi din industria sa minieră de minerale critice care este subdezvoltată. Ucraina ar trebui și să își repare rețeaua energetică deteriorată.
„Ucraina are nevoie de investiții, nu numai în minerit, ci și în industria de prelucrare. Investițiile ar trebui să fie în primul rând americane - miliarde și poate zeci de miliarde de dolari în investiții directe, împrumuturi, capitaluri proprii, datorii, diverse forme”, a subliniat Andrii Brodskii, CEO al Velta Group, cel mai mare producător privat de minereuri de titan din Ucraina.
Șapte ani a durat pentru a înființa mina sa de oxid de titan.
Mineritul de litiu are nevoie de între 10 și 15 ani pentru a fi exploatat, a declarat Denis Alioșin, director de strategie al UkrLithiumMining (ULM).
ULM a cumpărat în 2017 o licență pe 20 de ani pentru a extrage litiu din zăcământul Polohivske din regiunea Kirovohrad în schimbul a 5 milioane de dolari. Polokhivske arată ca un câmp gol, cu doar câteva detectoare, senzori și burghie de explorare.
„Pentru ca mina noastră de litiu și uzina de îmbogățire să înceapă să funcționeze, am avea nevoie de investiții de 350 de milioane de dolari. Strategia noastră este să găsim jucători strategici globali care să ne finanțeze zăcământul, în timp ce noi ne menținem un partener local de încredere”, a adăugat Alioșin.
Obiectivul inițial al guvernului ucrainean a fost ca Statele Unite să fie acest partener - furnizând în același timp securitate pentru a permite țării să își revină după război și a descuraja un nou atac rusesc.
Se încarcă comentariile...
