Cum a alunecat Germania într-un val patru pandemic exploziv: „O federaţie a imbecililor” a adus ţara în pragul unei crize sanitare

FOTO Arhivă

Germania este lovită puternic de al patrulea val pandemic, cu o explozie a noilor infectări - alimentat de milioane de oameni ce refuză vaccinarea şi de lideri care au abdicat de la rolul lor. Virusologii care au dat avertismente timpurii şi au fost ignoraţi spun că situaţia e gravă, arată Der Spiegel într-o analiză amplă referitoare la factorii care au dus la actuala stare pandemică de criză din Germania.

Germania a înregistrat joi 50.000 de noi infecţii iar incidenţa la 7 zile a crescut la 249  - un record pandemic, potrivit datelor Institutului Robert Koch. 2.800 de pacienţi sunt internaţi la terapie intensivă. Spitalul universitar Charité din Berlin a amânat operaţiile non-urgente iar pe măsură ce spitalizările cresc sistemul sanitar îşi pierde capacitatea de a face faţă pacienţilor COVID-19.

Germania a ajuns într-o situaţie pandemică gravă - o federaţie a imbecililor s-a asigurat de asta, scrie Der Spiegel. Dacă alte ţări europene precum Spania şi Portugalia puteau spune că au lăsat pandemia în urmă datorită ratei ridicate a vaccinării, Germania este încă departe de asta, iar la forţa cu care loveşte Delta spitalele vor fi rapid depăşite, spune cel mai cunoscut virusolog din ţară,  Christian Drosten.

Politicienii au fost lipsiţi de prevedere şi nu au ascultat specialiştii să se pregătească pentru valul din toamnă -şi în continuare sunt necoordonaţi şi lipsiţi de inspiraţie. Germania a intrat într-o fază pandemică periculoasă. 

Un segment important al populaţiei continuă să fie ignorant faţă de pericolele virusului, dovedind o lipsă de judecată din care nu-şi revine. 87% dintre pacienţii sub 60 de ani aflaţi în terapie intensivă sunt nevaccinaţi.

„Iarna va fi o provocare socială şi sanitară din cauza lipsei de prevedere, a regulilor neclare şi a absenţei rigorii”, observă Gerald Haug, preşedintele Academiei Naţionale de Ştiinţe Leopoldina.

Problemele merg dincolo de lipsa măsurilor - Germania nu are nici guvern şi nici leadership care să ia poziţie în faţa unei crize de asemenea proporţii.

Viitorul cancelar Olaf Scholz nu este în funcţie şi nici nu-şi face simţită prezenţa. Democraţii liberi ce vor face probabil parte din viitoare coaliţie de guvernare ştiu ce nu vor, dar nu par pregătiţi să vadă ce ar trebui făcut.

Rezultatul - politicienii de la nivel central lasă responsabilitatea în seama landurilor care dispun  după cum consideră de propriile strategii. 

Germania are doar 4% din populaţie imunizată cu doza booster - după ce în vară imunologii avertizaseră că populaţia vulnerabilă are nevoie de ea pentru a-şi creşte protecţia faţă de virus.

Obiectivele Ministerului Sănătăţii erau de 11 milioane de persoane care să fie imunizate cu doza a treia până în octombrie - doar 3 milioane au fost vaccinaţi până în noiembrie.

Campania de vaccinare a fost compromisă de faptul că politicienii şi-au schimbat deciziile şi au lansat mesaje contradictorii.

Sursa unor grave confuzii a fost chiar ministrul sănătăţii, Jens Spahn, care şi-a schimbat brusc abordarea de a recomanda doze booster nu doar pentru populaţia vârstnică, cei cu sistem imunitar deficitar şi personalul medical, ci pentru toată lumea, asta după o convorbire cu omologul său israelian.

Asta a dus la aglomerarea bruscă a cabinetelor medicale luate cu asalt de populaţie chiar la începutul sezonului de gripă şi răceli. National Association of Statutory Health Insurance Physicians, un organism subordonat Ministerului Sănătăţii care reprezintă sectorul medical, a denunţat haosul de la nivelul guvernului.

În final s-a făcut pace şi toţi doctorii au primit o scrisoare prin care li se cerea să susţină campania de vaccinare.

Incapacitate de anticipare

In iunie, Spahn a decis să închidă din centrele de vaccinare mari începând din 30 septembrie, pentru că erau costuri uriaşe şi tot mai puţin germani se prezentau la vaccin.

Asta e o problemă în prezent când ar fi nevoie de vaccinare în masă.

Landurile s-au orientat pe folosirea echipelor mobile ce se pot deplasa în aziluri sau pe staţii mici de vaccinare. Acestea au fost însă depăşite de cerere.

„Închiderea centrelor de vaccinare pare să fi fost o decizie greşită”, comentează Karl Lauterbach, ales în parlament din partea SPD şi virusolog ca profesie, persoana de legătură a partidului în răspunsul la pandemie.

Dar politicienii au fost neglijenţi chiar de la începuturile pandemiei - dovedind în general lipsă de prevedere şi organizare, răspunzând în funcţie de evoluţia pandemiei şi nu anticipând-o.

Mesajele către populaţia la risc în privinţa necesităţii dozei booster au venit în landuri diferite de la autorităţi diferite - sau în forme diferite.

Apoi a fost decizia de a opri finanţarea testelor antigen ca o tactică de impulsionare a antivaxxerilor şi apoi reintroducerea ei după un acord între viitorii parteneri de coaliţie, urmând a intra în vigoare cel mai devreme săptămâna următoare.

Fonduri aprobate şi nefolosite pentru achiziţia de unităţi portabile de filtrare a aerului pentru şcoli şi grădiniţe au indicat probleme structurale mai profunde - pentru că dezbaterile între guvernul federal şi landuri au întârziat orice trecere la acţiune.

Restricţii ridicate prematur

În octombrie, Spahn era sigur că având în vedere rata de vaccinare  şi situaţia curentă „nu sunt necesare măsuri suplimentare”.

Asta a creat o stare de apatie la nivelul guvernelor landurilor care au  dispus renunţarea la mască pentru elevi (Bavaria, Baden-Württemberg şi Saarland) sau a celor din ciclul primar (Berlin şi Brandenburg).

Landul Renania de Nord-Westfalia a permis, de asemenea, celor trecuţi prin boală, cu teste negative recente sau vaccinaţi complet să aibă acces în cluburi de noapte fără a respecta niciun fel de reguli de distanţare socială. Schleswig-Holstein a eliminat obligaţia purtării măştii şi limitele privind adunările mari de persoane.

Mai precaute au fost Hamburg şi Berlin, care au propus de timpuriu introducerea regulii „2G” conform căreia doar ce trecuţi recent prin boală şi cei vaccinaţi pot intra în spaţii publice.

Cel puţin un deputat german care e şi doctor a realizat gravitatea situaţiei şi nu a obosit să tot atragă atenţia.

„Este o nebunie că vorbeam despre asta cu doar câteva săptămâni în urmă. De pildă, Ziua Libertăţii când toate măsurile anti-COVID-19 se vor fi încheiat”, spune Karl Lauterbach.

Cel mai mare eşec strategic al guvernului federal

Dar cel mai mare eşec al liderilor politici a fost strategia în privinţa celor 15 milioane de oameni din Germania care ori se opun vaccinări, ori sunt sceptici faţă de vaccin. Ţara are rată de vaccinare mult inferioară unor ţări precum Spania, Danemarca şi Portugalia.

Ei nu au înţeles că trebuie să depună eforturi mari pentru a-i convinge pentru că e important să facă asta.

Mai ales că sunt grade de scepticism - nu toţi sunt antivaccinişti radicali.

Printre extremişti se numără doctori de diferite specialităţi şi medici de familie din care unii îşi pun un anunţ pe uşă: „Doar pentru nevaccinaţi”. Scopul: a-i determina pe oameni să gândească şi să fie o lecţie pentru vaccinaţi să vadă şi ei cum e să fii exclus.

Alţii spun că actuala campanie de vaccinare este „cel mai mare experiment asupra oamenilor din istoria medicinii”, ei aflându-se printre organizatorii unor întâlniri ale „Querdenker" - mişcare care îi reuneşte pe antivaxxeri, adepţii ai teoriilor conspiraţiei şi ai celor cu convingeri radicale de dreapta.

Cu o lungă tradiţie de antivaccinişti, Germania are totuşi un grup mic de rezistenţi radicali care nu pot fi convinşi de niciun fel de argumente - între 2 şi 5% din populaţie, spun psihologi.

Larga majoritate a celorlalţi au doar un scepticism în grade diferite referitor la tehnologiile mRNA folosite pentru unele vaccinuri anti-COVID-19, care ar avea efecte adverse grave precum infertilitatea sau sănătatea sarcinii.

Sunt oameni care s-au vaccinat antigripă, dar care sunt excesiv de prudenţi referitor la un vaccin anti-COVID.

„Temerile privind vaccinul le depăşesc pe cele legate de boală”, spune o femeie de 23 de ani.

Zvonurile timpurii privind impactul negativ asupra fertilităţii au stârnit frici intense, dar au fost infirmate neintenţionat de un studiu ca parte a autorizării vaccinurilor. Deşi participantele au fost instruite să ia contraceptive, 23 de femei au rămas însărcinate, din care 12 au fost cele care au primit vaccinul şi nu doza placebo.

Dintre antivaccinişti o proporţie covârşitoare sunt adepţi ai medicinii alternative şi ai credinţelor politice extremiste.

Potrivit sondajelor de opinie realizate de Forsa. 50% dintre alegători nevaccinaţi au votat la alegerile federale din septembrie pentru AfD şi alte 15% cu Die Basis, un partid care reprezintă mişcarea „Querdenker”.

Ei sunt urmaţi de votanţi FDP (democraţii liberi), cu 10% şi CDU/CSU, cu 6%, respectiv SPD, 5%.

„Există un nucleu relativ stabil care se pune de-a curmezişul cu orice ocazie cu ajutorul mediilor de ecou ale reţelelor sociale”, spune Raj Kollmorgen, profesor de sociologe la  University of Applied Sciences Zittau/Görlitz.

Fenomenul e mai extins în zonele rurale, mai ales din Germania de Est, unde populaţia e mai în vârstă. Tinerii locuiesc mai ales la oraş şi sunt mai bine informaţi.

„Există o mare presiune spre conformare”, spune sociologul, explicând că cei deschişi la vaccinare au de înfruntat stigmatizarea din partea celorlaţi.

Care e soluţia?

Politicienii ar fi putut face mai multe pentru a risipi temerile şi preconcepţiile.Dar în prezent singura cale de ieşire urgentă este aplicarea unei presiuni puternice şi brute.

Solicitările introducerii vaccinării obligatorii pentru lucrători cu mare responsabilitate publică sunt tot mai îndârjite. Este şi solicitarea Academiei Naţionale de Ştiinţe care a cerut vaccinarea impusă pentru asistentele medicale - pentru care au pledat mai de timpuriu operatorii de aziluri şi asociaţii ale doctorilor.

Dar cea mai mare presiune asupra nevaccinaţilor vine cel mai puternic din partea modelului „2G” adoptat deja în multe părţi ale ţării şi care pare singura măsură ce îi mai poate împinge pe cei indecişi să facă acest pas.

O dezbatere la nivel federal şi de land a avut loc încă din august, dar s-a votat împotriva ei, şi astfel s-au ratat multe oportunităţi de atenuare/prevenire a valului patru.

Guvernul lui Merkel a întrerupt politicile anti- coronavirus în cursul  campaniei electorale ca miercuri să vină cu anunţul că întâlnirea „cabinetului corona” nu se mai reuneşte luni.

Merkel iese din scenă iar sucesorul ei e absent

Masa rotundă unde aveau loc discuţiile despre situaţia pandemică şi măsurile necesare nu s-a mai întrunit de mai multe săptămâni - o posibilă explicaţie fiind faptul că cancelarul german şi cabinetul ei sunt practic un interimat.

Merkel pare să fi lăsat lucrurile din mână şi chiar şi-a anulat o întânire a cabinetului pentru a găzdui o cină cu liderii Portugaliei şi Letoniei.

Deşi cu acest prilej Merkel a chemat la un exerciţiu de forţă naţională, o adunare a guvernatorilor şi o derulare rapidă a vaccinării cu doza booster. ca şi o implementare largă a regulii 2G, a părut că nu a avut ocazia să o facă mai devreme. 

O voce îngrijorării pandemie pe parcursul mandatului de cancelar, Angela Merkel nu s-a mai auzit la fel de puternic.

Va fi viitorul guvern suficient de responsabil?

Viitoarea coaliţie nu pare să fi înţeles gravitatea situaţiei sau poate viitorii parteneri nu cad de acord asupra unor măsuri - în special pentru că FDP se opune şi nimeni nu vrea să rişte aruncarea în aer a coaliţiei.

Dar tot ce a arătat până acum viitoarea coaliţie a fost lipsa lor de acţiune: Olaf Scholz, viitorul cancelar e aproape invizibil, un fapt care nu a trecut neobservat chiar de viitorii parteneri de coaliţie. 

Liderul grupului parlamentar al Verzilor a remarcat la o şedinţă recentă că Scholz nu ridică un deget. Apoi, SPD, Verzii şi SPD au propus o legislaţie despre care specialiştii spun că nu are relevanţă practică şi că măsurile sunt superficiale - fără carantine, restricţii de contact şi închiderea şcolilor. Nu vor fi reguli cuprinzătoare 2G şi niico menţiune despre vaccinare obligatorie pentru personal medical sau din centre de îngrijire.

Pare că FDP a avut un rol decisiv în aceste politici pentru că e recunoscut că nu ia virusul suficient de în serios.

Deja CDU acuză Verzii şi SPD că au teamă de FDP şi nu au tăria să-şi asume responsabilitatea, în timp ce democraţii liberi spun clar ce părere au despre carantinele naţionale.

Experţii militari în modelarea pandemiei prevăd o iarnă dificilă pentru care ar trebui trupele să se pregătească - prognozele sunt pentru o lovire în forţă a valului patru în preajma Crăciunului şi eventuală  atenuare la începutul lui februarie cel mai devreme.

Guvernatorul Bavariei Markus Söder al cărui land se confruntă cu una din cele mai ridicate rate de infecţie subliniază asupra faptului că epidemia este „o problemă naţională” şi că valurile trecute au arătat că criza izbucneşte în focare concentrate care apoi se răspândesc în toată ţara.

„Avem nevoie de reguli uniforme 2G pentru toate landurile. Şi mai trebuie discutat cum să alocăm capacităţile de terapie intensivă între landuri în caz de urgenţă”, a spus el.

Fostul candidat la postul de cancelar nu s-a sfiit să critice viitorul guvern care trebuie „să ofere ceva mai mut decât truse de prim-ajutor, şi anume planuri de urgenţă”.

Pe de altă parte, epidemiologul Drosten are trei recomandări - restricţii, doze booster şi acoperirea decalajelor de vaccinare, scrie Der Spiegel.

El sfătuieşte populaţia să limiteze contactele sociale făcând apel la iniţiativă personală voluntară care s-a dovedit de succes în valurile anterioare.