Construcţia unei universităţi chineze în Ungaria. Viktor Orbán lucrează la „deschiderea spre Est”, poate opoziţia să îl bată cu propriile arme?

Viktor Orban FOTO EPA-EFE

Autointitulat apărător al valorilor creştine în Europa, premierul maghiar a diminuat libertăţile civile, de la cele ale migranţilor şi comunităţii LGBTQ la libertatea presei, şi a interferat cu independenţa sistemului judiciar şi a universităţilor.

Toate astea nu i-au afectat prea mult şansele politice - chestiunea campusului universităţii Fudan are însă o valenţă diferită, iar forţe ale opoziţiei se unesc pentru a înfrânge partidul premierului în viitoarele alegeri generale, relatează CNN.

Propunerea guvernului populist al lui Viktor Orbán de a construi o prestigioasă universitate chineză în Ungaria până în 2024 în baza unui împrumut chinez a suscitat critici privind slujirea intereselor Partidului Comunist Chinez.

Maghiarii au ieşit în stradă cu pancarte pe care au scris „trădare” şi „bani maghiari pentru universităţi maghiare”.

Dacă anterior Orbán a dobândit capital politic din propovăduirea valorilor „tradiţionale” maghiare, acum opoziţia poate riposta cu aceleaşi arme.

Controversa privind Universitatea Fudan este „despre întrebarea dacă acestă ţară mică de 10 milioane de locuitori îşi va putea decide propria soartă, respectiv dacă va putea fi cu adevărat o naţiune liberă”, a remarcat liderul opoziţiei şi primarul Budapestei, Gergely Karácsony, adresându-se manifestanţilor din capitală, potrivit mass mediei locale.

„Într-o anumită măsură, opoziţia i-a întors retorica împotriva lui”, spune Péter Krekó, directorul think tankului Political Capital din Budapesta - pentru că deschiderea unei uşi pentru interesele chineze este ceva „greu de explicat votanţilor”. În acelaşi timp, spune Krekó, Orbán a adoptat o imagine despre sine ca „cel mai mare apărător al suveranităţii - în raport cu Statele Unite, Bruxelles, Berlin”.

„Imaginea Chinei în Europa centrală şi de est nu este foarte favorabilă”, şi opoziţiei îi este destul la îndemână să exploateze acest lucru, mai remarcă Krekó.

Orbán priveşte spre Est

Şase dintre partidele de opoziţie din Ungaria şi-au lăsat deoparte diferendele politice ca să se unească contra partidului Fidesz în perspectiva alegerilor parlamentare din 2020. Printre acestea se numără partidul ecologist al lui Karácsony, Dialog pentru Ungaria, fostul partid radical de dreapta Jobbik şi tânăra formaţiune centristă Momentum.

Coaliţia forţelor din opoziţie nu are încă un candidat de premier, deşi există un favorit, şi anume Karácsony care este pro-UE.

Pe 22 iunie, liderii reuniţi ai opoziţiei i-au adresat o scrisoare comună preşedintelui chinez Xi Jinping anunţându-l că dacă ies câştigători în alegerile de anul viitor „vor opri imediat” proiectul universităţii alături de planul unei linii ferate sprijinite de Beijing între Budapesta şi Belgard.

China şi Ungaria au semnat o înţelegere pe 20 de ani pentru un împrumut în valoare de 1,9 miliarde de dolari în vederea construirii unei linii ferate de către un consorţiu de firme maghiare şi chineze.

Aceste iniţiative de afaceri fac parte din politica „de deschidere spre Est” a premierului maghiar.

„Cred că Orbán are o convingere profundă în privinţa declinului Vestului, în timp ce Estul este în ascensiune”, a subliniat Krekó, explicând că pariul pe viitorii lideri ai lumii se înclină mai degrabă către China decât spre SUA.

În ciuda rezultatelor economice limitate momentan, politica spre est a adus legături mai apropiate între Ungaria şi China - Ungaria a fost singurul stat membru UE care a blocat declaraţia UE prin care se condamna noua lege a securităţii din Hong Kong şi, la fel, singurul care a autorizat vaccinurile chinezeşti.

Alianţă largă

Pentru liderii europeni, „Orbán a fost o mare pacoste în mai multe feluri” şi un „guvern competitor”, apreciază Dermot Hodson, profesor de economie politică la  Birkbeck College, al Universităţii din Londra.

„Riposta contra UE şi dorinţa de a rămâne în cadrul ei, este o combinaţie foarte dăunătoare”, a spus acesta.

Confruntat cu protestele populare, guvernul maghiar a anunţat un referendum privind proiectul universităţii, care se va ţine, însă, după alegeri - între timp, Parlamentul maghiar în care Fidesz are supermajoritate a votat să doneze un teren deţinut de stat unei fundaţii responsabile de viitorul campus universitar. Simultan, Ungaria a votat legislaţia anti-LGBTQ provocând proteste şi revoltă la Bruxelles.

Krekó spune că momentul a fost ales pentru a distrage atenţia de la proiectul Fudan, deoarece guvernul are intuiţia că este „ceva periculos pentru identitatea lui”. Dar legislaţia mai are şi alt scop - să dezbine alianţa opoziţiei după ce Jobbik a votat în favoarea legii.

Declinul Vestului

Un punct nevralgic al proiectului campusului universitar chinez este costul, care, potrivit unor documente ajunse în presă şi obţinute de portalul de investigaţie Direkt36, s-ar ridica la 1,8  miliarde de dolari - majoritatea ar proveni dintr-un împrumut chinez, în timp ce constructorul ar fi  o companie chineză. În plus, terenul era destinat iniţial ridicării unor cămine ieftine pentru studenţii maghiari.

Potrivit relatării Direkt36, Universitatea Fudan va fi înfiinţată şi administrată de o fundaţie de management al activelor maghiaro-chineză ceea ce sugerează venituri comune din proiect.

Guvernul maghiar a transmis pentru CNN că între 6000 şi 8000 de studenţi din „Ungaria, China şi alte naţiuni vor putea alege cursuri ţinute de 500 de electori din domeniul economiei, umanioarelor, ingineriei şi ştiinţelor.

În comunicatul guvernului s-a arătat că Universitatea Fudan are deja colaborări cu cinci universităţi germane, 24 scandinave şi are un parteneriat cu Universitatea Yale din SUA.

„Dacă ei sunt reuşesc să-şi protejeze interesele de securitate naţională, şi noi vom fi capabili să o facem”, asigură comunicatul.

Un sondaj efectuat de Institutul Republikon, un think tank liberal, a arătat că 60% din maghiari se opun proiectului.

Controversa ar putea rupe din susţinătorii lui Orbán din afara Ungariei, spune Tamás Matura de la Universitatea Corvinus şi fondatorul Centrului European de Studii Asiatice pentru Europa Centrală şi de Est.

Expertul subliniază că maghiarii medii care îşi vor dori să-şi trimită copiii să studieze în capitală vor înţelege că chinezii le-au luat din oportunităţile la cazare ieftină. Mai mult, deşi Fudan este una din cele mai bune instituţii de învăţământ superior din lume, instituţia din Shanghai are şi resurse financiare cu care poate atrage profesori şi studenţi de la universităţile subfinanţate din Ungaria.

Toate acestea vin pe fondul controversatelor reforme universitare ale lui Orbán, despre care criticii spun că extind amprenta ideologică a guvernului de guvernământ de dreapta, scrie CNN.

Într-adevăr, Universitatea Central Europeană (CEU), susţinută de George Soros, a fost „forţată” să părăsească Budapesta, după un asalt  de ani de zile asupra libertăţilor sale academice de către guvernul Orban. Universitatea s-a mutat la Viena, provocând proteste în capitala Ungariei.

Fudan este un „fel de a doua parte a acelei poveşti politice în curs. Aceasta este o rezistenţă asupra atacului continuu al lui Orbán asupra libertăţilor", a adăugat el, dar a subliniat că „există un fel de bastion progresist la Budapesta”, a spus Hodson.

Într-o declaraţie pentru CNN, guvernul de la Budapesta a catalogat „infantilă” reacţia primarului de a redenumi străzile din jurul viitorului campus după încălcările chineze ale drepturilor omului în timp ce Ministerul Chinez de Externe a calificat gestul „vrednic de dispreţ”.

Partidele de opoziţie şi-au mai unit forţele şi în 2019 cu ocazia alegerilor locale, iar tactica s-a dovedit de succes - Karácsony a repurtat o victorie-şoc împotriva candidatului susţinut de Fidesz.Alegerile naţionale sunt însă la altă scară şi rămâne de văzut dacă mişcarea opoziţiei este un semnal către schimbări mai profunde în Ungaria.