Cernobîl, 29 de ani mai târziu. Ce a rămas în urmă şi cine se mai întoarce la locul dezastrului
0
O regiune relativ necunoscută a Uniunii Sovietice, care cuprinde şi părţi din Ucraina şi Belarus, a intrat în atenţia lumii pe 26 aprilie 1986, atunci când reactorul 4 al Centralei Nucleare Cernobîl a explodat, eliberând în aer o cantitate imensă de radiaţii. A fost cel mai rău accident nuclear din lume. Deşi doar 50 de decese pot fi atribuite direct dezastrului, numărul de cazuri de cancer atinge ordinul miilor.
În fiecare an, supravieţuitorii şi rudele lor se întorc la locul abandonat unde a avut loc dezastrul de la Cernobîl. Ei comemorează vieţile dinaintea exploziei reactorului 4 al centralei nucleare. Dezastrul a avut loc foarte aproape de sărbătoarea creştin-ortodoxă rusă Radoniţa, în cadrul căreia se pomenesc morţii. Aşadar, mulţi se reîntorc de Radoniţa pentru a vizita mormintele celor dragi şi pentru a-şi aminti de cei ucişi de explozia reactorului, notează „International Business Times“.
Însă, la locul accidentului se întorc şi foşti rezidenţi, cei care numeau „casă“ regiunea centralei nucleare şi care acum este un loc părăsit. În zilele ce au urmat dezastrului, autorităţile sovietice au evacuat o zonă de 2.600 de kilometri pătraţi din jurul centralei nucleare. Adică, o regiune puţin mai mică decât Parisul.
Orăşelele şi satele care odată erau pline de viaţă sunt acum umbre ale trecutului. La aproape 30 de ani de când zona a fost abandonată, casele sunt pe punctul de a se prăbuşi. Oamenii au fost atât de grăbiţi în a părăsi zona încât au lăsat în urmă multe lucruri, unele fiind lăsate acolo unde le-au scăpat.
Ucrainenii marchează 29 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl
Turismul în regiune este în creştere
Însă zona de excludere a Cernobîlului, largă de aproape 50 de kilometri pătraţi, nu este chiar complet abandonată. Muncitorii de la fabrică sunt aduşi frecvent în orăşelele învecinate, iar locuinţe ilegale s-au stabilit în multe clădiri abandonate. Mai puţin de 200 de oameni au avut dreptul legal de a rămâne acolo după dezastru, pentru că au refuzat să-şi părăsească locuinţele. În mare parte erau oameni bătrâni şi au fost numiţi „samoseli“ sau cei care au rămas. Potrivit turiştilor, este un obicei ca atunci când vizitezi zona să le duci daruri sau să le faci mici donaţii.
Între timp, Cernobîl a devenit o destinaţie turistică, agenţiile de turism organizând excursii în zona interzisă, care include şi oraşul Pripiat şi Cernobîl, considerate unele dintre cele mai groaznice locuri de pe planetă. În ultimii ani, vizitele la locul dezastrului nuclear a crescut din ce în ce mai mult, agenţia de turism ucraineană SoloEast estimând că în fiecare an sunt aproximativ 10.000 de turişti în regiune.
Totuşi, vizitatorii trebuie să urmeze reguli foarte stricte. Odată ajunşi acolo, ei nu au voie să atingă nimic, să mănânce sau să bea ceva ce provine din interiorul zonei şi sunt chiar avertizaţi cu privire la statul pe pământ. Sunt permise excursiile de o zi şi chiar şi de două zile, acum că nivelurile radiaţiilor au mai scăzut, chiar dacă se menţin de peste 10 ori mai mari decât e normal, notează „Daily Mail“.
În satul apropiat Orane, agenţia de turism SoloEast oferă găzduire peste noapte în „Cernobîl“, un hotel în stil occidental localizat la doar cinci kilometri de punctul de control spre Zona de Excludere Ditiatki.
Costul unei vizite la Cernobîl este între 100 de dolari şi 400 de dolari, depinzând de durata şederii şi de numărul persoanelor din grup.
Cum arată o cameră din hotelul rural Cernobîl FOTO Daily Mail
Viaţa sălbatică din Cernobîl
În ultimii ani, zona are parte de o proliferare a vieţii sălbatice: au reapărut lincşii, bufniţele şi lebede care-şi fac cuib, dar a crescut şi numărul căprioarelor, al vulpilor şi al lupilor.
Unii oameni de ştiinţă atribuie această izbucnire a numărului de animale sălbatice absenţei aproape totale a omului. Însă unele studii susţin că radiaţiile au cauzat scăderea biodiversităţii şi au efecte pe termen lung asupra animalelor din zonă.
Lucrul continuă la reactorul 4, unde constructorii ridică o nouă structură de siguranţă care va întări sarcofagele de beton construite iniţial pentru a proteja reactorul. Proiectul însă se află în urmă, dar se aşteaptă să fie încheiat în 2017, conchide „International Business Times“.
Se încarcă comentariile...
