„Cel mai mare dezastru ecologic de la Cernobîl”: impactul pentru generații al distrugerii barajului peste Nipru

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit distrugerea uriașului baraj din teritoriul controlat de ruși în regiunea Herson „cel mai mare dezastru produs de om în Europa în decenii”, în timp ce viceministrul ucrainean de externe a calificat-o drept „cel mai grav dezastru ecologic din Europa de la Cernobîl încoace”.

Nivelul apei continuă să crească în Herson FOTO Twitter/ Ukraine Front Lines

În timp ce locuitorii așezărilor din aval suportă efectele imediate ale catastrofei, impactul pe termen lung va fi resimțit de întregi generații, scrie The Guardian. Mii de case și mijloace de subzistență au fost măturate de ape și un număr dificil de estimat de animale sălbatice și domestice au pierit. Așezările de-a lungul cursului inferior al Niprului vor fi probabil mult timp nelocuibile și va dura ani dacă nu decenii până când flora și fauna își vor reveni. Consecințele ecologice negative se vor repercuta și asupra țărilor și regiunilor învecinate. Apele deversate duc cu ele și mii de mine desprinse de pe câmpul de luptă inundat, iar acestea vor fi împrăștiate în orașe, sate și pe terenuri agricole, riscând să explodeze la kilometri de linia frontului.

Pierderea rezervorului de 18 miliarde de metri cubi de apă înseamnă mult mai puțină apă potabilă pentru orașele din regiune și apă pentru irigații. Penuria de apă va avea un efect în lanț asupra producției de alimente și asupra exporturilor de grâu, porumb, ulei de floarea-soarelui și soia către restul lumii.

Rezervorul Kahovka „a fost inima unuia dintre cele mai mari sisteme de irigații din Europa", iar apa sa „a făcut posibilă cultivarea a până la 80% din toate legumele din Ucraina și a unui procent semnificativ de fructe și struguri”, potrivit grupului de reflecție EastFruit.

Afectată va fi și Crimeea ocupată, care se alimentează cu apă tot din acest rezervor, dar cum și-a făcut rezerve în ultimele luni nu va exista o criză imediată. Totuși, în cursul anului viitor, lipsa apei ar putea face nesustenabilă menținerea unei populații civile și a unei armate acolo, fiind chiar posibil să oblige Rusia la o retragere fără să se tragă niciun foc de armă.

Catastrofa produsă în zorii zilei de marți când explozii au produs o breșă în uriașul baraj al centralei hidroelectrice din Nova Kahovka a drenat unul dintre cele mai mari rezervoare artificiale din Europa, relatează Politico. Mii de oameni au trebuit evacuați, pământurile au fost poluate și aprovizionarea cu apă va fi afectată în perioada următoare.

Dacă existau de mai mult timp îngrijorări în privința unui dezastru ecologic în Ucraina, acestea s-au concentrat în mare măsură asupra centralei atomo-electrice de la Zaporojie ocupate de ruși.

Ucraina avertizează de mai multă vreme asupra pericolului dinspre barajul asupra căruia rușii dețin controlul din prima zi a invaziei. Astfel că Kievul pune ruptura barajului în seama Rusiei, în timp ce Kremlinul arată cu degetul Ucraina fără a oferi însă vreo dovadă.

„Distrugerea barajului va însemna un dezastru pe scară largă”, avertiza anul trecut în octombrie președintele ucrainean Volodimir Zelenski care de altfel a cerut atunci aliaților occidentali să facă presiune asupra Moscovei să nu detoneze barajul.

Dar în timp ce observatorii internaționali au fost prezenți la centrala de la Zaporojie, barajul de la Nova Kahovka nu a fost supravegheat. Luni de zile s-au dat lupte în preajma lui după ce apărătorii ucraineni au împins trupele ruse pe malul stâng al râului Nipru, care devenit o line despărțitoare a frontului între cele două armate.

Un dezastru umanitar

Impactul imediat va fi asupra locuitorilor din aval – de pe ambele maluri ale râului Nipru, cel drept fiind controlat de ucraineni, iar cel stâng de ruși.

16.000 de persoane din teritoriile sub control ucrainean sunt în pericol și probabil majoritatea vor trebui să-și părăsească casele, a spus luni șeful administrației din regiunea Herson.

Toate serviciile sunt la lucru și oamenii sunt evacuați, a spus marți pentru Politico un membru al primăriei din Herson.

În schimb, cetățenii care locuiesc în teritoriul ocupat de ruși nu primesc informații și nu știu la ce să se aștepte.

Sergii Zeinalov, un regizor de film care locuiește la Kiev, și-a sunat marți dimineață bunica din Oleșki, un oraș situat la aproximativ 70 de kilometri în aval de baraj.

„La acea vreme nu exista apă în oraș. Din câte știu, în prezent, în Oleșki nu există nici electricitate sau comunicații. Prin urmare, informațiile ajung greu. Între timp, apa se apropie de casele de acolo", a spus el.

Impactul asupra mediului

Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andrij Melnik, a calificat spargerea barajului de la Nova Kahovka drept „cel mai grav dezastru ecologic din Europa de la Cernobîl încoace”.

„Acum știm că potențial 600 sau poate chiar 800 de tone de petrol au fost eliberate în apă. Această scurgere de petrol va pluti până în râul Nipru și sunt sigur că va ajunge în Marea Neagră”, a declarat la Bruxelles ministrul ucrainean al mediului Ruslan Strileț.

În discursul său de peste noapte, Zelenski a numit atacul „ecocid”.

„S-a format o pată de petrol de cel puțin 150 de tone care a fost dusă de curent în Marea Neagră. Încă nu putem prezice ce cantitate din substanțele chimice, îngrășămintele și produsele petroliere depozitate în zonele inundate vor ajunge în râuri și în mare”, a transmis el miercuri dimineață.

Potrivit lui Olexi Pasiuk, un activist al grupului de mediu CEE Bankwatch, „impactul temporar” al inundațiilor ar putea dura până la o săptămână.

După care „impactul mai mare va fi cauzat de lipsa de apă, deoarece rezervorul Kahovka este o sursă de apă pentru sistemul de irigare din sudul regiunii Herson", a adăugat el. „Ne putem aștepta la probleme semnificative pentru agricultură și pentru populația locală care trăiește din ea”.

Secarea rezervorului ar putea avea, de asemenea, un impact dramatic asupra Peninsulei Crimeea, ocupată ilegal. Aceasta depinde de apa din Ucraina continentală; una dintre primele acțiuni ale trupelor rusești invadatoare, anul trecut fiind redeschiderea unui canal de apă legat de rezervor, care fusese închis de Ucraina după anexarea din 2014.

„Va fi un dezastru social-economic. Fermierii nu vor putea să cultive”, a apreciat Wim Zwijnenburg de la PAX, un ONG olandez, și colaborator al rețelei de investigații Bellingcat. „Ucraina deja [blocase] râul spre Crimeea înainte de conflict pentru a opri fluxul de apă, ceea ce a dus deja la o anumită deșertificare în zonă. Este greu de făcut vreo predicție- majoritatea efectelor se vor manifesta probabil în doi-trei ani”.

Iiulia Markhel, coordonator al Let's Do It Ukraine SOS, cel mai mare ONG de mediu din țară, a calificat barajul spart drept o „catastrofă”.

„Animalele, speciile, vor fi distruse. Climatul întregii regiuni se va modifica.Terenurile agrare ucrainene vor fi probabil distruse. Zona va fi inundată. Locurile unde nu va mai fi apă se vor transforma în deșerturi; locurile în care apa va rămâne vor deveni mlaștini”.

În plus, efectele se vor adăuga costurilor pe care războiul le-a produs deja asupra mediului și care au ajuns la 2 trilioane de hrivbe (53 de miliarde de euro)”, potrivit Ministerului ucrainean al Mediului.

Probleme cu electricitatea

Distrugerea barajului nu va avea un efect imediat asupra rețelei naționale de electricitate din Ucraina, a declarat Vitalii Muhin, consilier strategic al companiei hidroenergetice de stat Ukrhydroenergo din Kiev. Centrala Nova Kahovka, construită în anii 1950, are o capacitate de 357 de megawați, dar nu a contribuit cu prea multă energie de când a intrat sub ocupație rusă și oricum nu va fi repusă în funcțiune prea curând. Ukrhydroenergo a declarat că „în urma exploziilor din sala mașinilor, centrala hidroelectrică Kahovka este complet distrusă. Nu este recuperabilă".

Ihor Sirota, șeful Ukrhydroenergo, a declarat că Kievul va construi o nouă centrală în același loc după ce va elibera teritoriul.

Aruncarea în aer a barajului de la Nova Kakhovka are un potențial impact asupra centralei nucleare Zaporizhzhia, ocupată, de asemenea, de trupele rusești. Centrala se bazează pe apa din rezervor pentru a răci cele șase reactoare ale sale, dar acestea se află acum în așa-numita oprire la rece, iar bazinul de răcire al centralei este plin, astfel că are nevoie în prezent de doar de „câțiva litri pe secundă”, a explicat Leon Cizelj, președintele Societății Nucleare Europene.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a declarat că există suficientă apă de răcire la centrală pentru aproximativ șase luni.

„Instalația are la dispoziție opțiuni de rezervă și nu există niciun risc pe termen scurt pentru siguranța și securitatea nucleară", a declarat directorul general Rafael Mariano Grossi.

„Conflictul continuă să forțeze noi limite", a observat Doug Weir, director de cercetare și politici la Observatorul pentru Conflict și Mediu. „O mulțime de oameni au fost îngrijorați din cauza acestor baraje, dar, în același timp, nu s-au așteptat niciodată ca ele să fie rupte. Evenimentele continuă să se desfășoare, acumulându-se straturi de daune și prejudicii de mediu în Ucraina".