Analiză. De ce au rămas polonezii fideli Uniunii Europene, în ciuda discursului populist şi eurosceptic al guvernanţilor

Polonezii cer sprijinul UE

În ciuda faptului că sunt bombardaţi cu un discurs populist şi eurosceptic peste 70% din cetăţenii Poloniei rămâne profund ataşaţi  de Uniunea Europeană.

În 2015, când Partidul Lege şi Justiţie a câştigat puterea în Polonia, mulţi observatori internaţionali se temeau că ţara din Europa Centrală va deveni următorul focar de politică anti-europeană virulentă.

Dar aproape patru ani mai târziu, tendinţa de virare a Poloniei spre dreapta pare să fi încetinit. Este adevărat că în 2017, grupuri neonaziste şi naţionaliste au marcat redobândirea independenţei ţării după primul război mondial scandând la Varşovia. „Ieri Moscova, astăzi Bruxelles-ul ne fură libertatea”.

Partidul de dreapta Lege şi Justiţie (PiS), care se află la putere de trei ani în Polonia, a câştigat alegerile locale de la sfârşitul lunii octombrie cu 32, 3% conform, însă rezultatul a fost unul dezamăgitor şi a crescut optimismul în tabăra opoziţie, scrie Politico. Cea mai mare înfrângere pentru PiS a fost în Varşovia. Rafal Trzaskowski, candidatul Platformei Civice, de opoziţie, a câştigat alegerile cu 54,1% din voturi, învingându-l pe ministrul adjunct al Justiţiei, Patryk Jaki. Mai mult, PiS nu a câştigat alegerile în niciunul dintre oraşele importante ale Poloniei.

Activiştii din opoziţie au caracterizat rezultatele ca fiind unele pozitive, susţinând că la nivel naţional, cele două partide anti-PiS au obţinut 41% dintre voturi, cu aproape 10% mai mult decât partidul aflat la putere.

PiS beneficiază de susţinerea polonezilor din oraşele mici şi a conservatorilor sociali, cei care se regăsesc în mesajul anti-imigranţi, susţinut de o mândrie naţională, promovat de partidul aflat la putere. De asemenea, votanţii cu situaţii financiare precare au fost convinşi de ajutoarele sociale generoase acordate de PiS.

La fel ca şi în Marea Britanie, politicienii din partidul Lege şi Justiţie au vorbit despre suveranitatea pierdută, precum şi despre preluarea controlului.

Există totuşi o diferenţă fundamentală între Polonia şi Marea Britanie, în sensul că polonezii nu doresc să părăsească UE. Cu circa 72% dintre alegători care sprijină apartenenţa la Uniune, Polonia are cel mai mare rating de aprobare dintre toate naţiunile membre - ceea ce face greu de vândut retorica „Polexit“ . 

Polonezii văd în Europa o cale sigură de dezvoltare, pentru a nu mai vorbi de subvenţii care aduc în prezent 8,9 miliarde de euro în economia poloneză.

În 2019 au loc în Polonia alegeri duble: în primăvară se desfăşoară alegerile europene, în toamnă este programat scrutinul parlamentar,  iar polonezii rămân extrem de  favorabili la adresa UE. Poate fi o anomalie în nebunia actuală a europenilor, dar pentru cei care doresc să ţină blocul împreună, Polonia oferă un exemplu fascinant”, scrie The New Republic.

Guvernul polonez, aflat în conflict cu Bruxelles-ul din cauza controversatelor sale reforme, mai ales cele din justiţie, a făcut în cele din urmă un pas înapoi în faţa presiunii instituţiilor europene în privinţa reformei Curţii Supreme, pentru a evita un război deschis cu UE care pe plan intern ar putea costa voturi. 

Parlamentul de la Varşovia, controlat de formaţiunea naţionalistă Lege şi Justiţie (PiS), a aprobat la sfârşitul lunii noiembrie o serie de amendamente pentru retragerea punctelor cele mai conflictuale din reforma Curţii Supreme, după ce Comisia Europeană ceruse retragerea completă a acestei reforme despre care a considerat că încalcă separaţia puterilor în stat.

Concesiile Varşoviei faţă de Bruxelles sunt însă doar o parte a strategiei electorale, susţin unii analişti. După ce au reformat statul după bunul plac, preluând practic controlul aproape total asupra lui, guvernanţii PiS folosesc acum brusc un ton mai moderat, mai pro-european, pentru a apela mai mult electoratul polonez de centru. Nu-ţi vine să crezi când vezi care este motto-ul ultimului congres al PiS: "Polonia, inima Europei". 

Această tactică nu este una nouă. Deja în 2015, PiS s-a prezentat drept partid popular moderat, de centru. S-a mers până acolo încât formaţiunea i-a "ascuns" de opinia publică pe membrii săi radicali, printre care Jaroslaw Kaczynski. PiS se teme şi acum se pare că actualul conflict cu Bruxellesul şi reproşurile opoziţiei, cum că ar avea în vedere un "Polexit", ar putea afecta negativ rezultatele partidului la alegerile de anul viitor. 

Căci Polonia este ţara din UE care profită cel mai mult de pe urma banilor europeni. Şi de aceea nu se poate pretinde nimeni surprins de faptul că poporul polonez are în continuare foarte mare simpatie pentru UE. 

Anularea pe moment a pensionării forţate a judecătorilor de la Curtea Supremă nu trebuie să ne ducă de nas: dacă PiS câştigă iarăşi alegerile, restructurarea radicală a statului va continua. Pe moment, avem deci o simplă pauză în care părţile implicate îşi trag doar sufletul.