Alegerile departamentale din Franţa: Victorie clară a dreptei conduse de Sarkozy, palmă electorală pentru socialiştii lui Hollande

Conservatorii din UMP conduşi de fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy şi aliaţii lor centrişti din UDI vor conduce 67 de departamente franceze printre care câteva foste fiefuri ale stângii, cum ar fi Corrèze, al preşedintelui socialist François Hollande sau  sau Essonne, de acolo de unde vine premierul Manuel Valls.

O nouă palmă electorală pentru stânga, o victorie clară pentru dreapta şi un pariu ratat pentru extrema dreaptă. Iată cum se poate rezuma rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor departamentale desfăşurat ieri în Franţa. Uniunea dreptei şi a centrului – adică tandemul UMP-UDI – va conduce 67 de departamente franceze iar stânga condusă de socialişti doar 34.

 Un raport de forţe complet inversat faţă de ceea ce arăta harta Franţei până acum. Cu doi ani înaintea alegerilor prezidenţiale, ex-preşedintele conservator Nicolas Sarkozy are motive să fie încrezător în timp ce actualul şef de stat , socialistul François Hollande, nu poate fi decât îngrijorat pentru viitorul său.

Conservatori au câştigat şi Nordul, fieful lui Martine Aubry şi Seine-Maritime, cel al ministrului de externe Laurent Fabius. In fapt socialiştii nu câştigă decât un singur departament, Lozère, excepţia care confirmă regula.

Înfrângerea Partidului Socialist este clară, acesta păstrându-şi doar 33 de departamente dintre cele 61 pe care le administra. Acest scrutin aduce stânga la nivelul scrutinului cantonal din 1988 (29 de departamente), cel mai prost rezultat rămânând însă cel din 1992, cu 23 de departamente. Această înfrângere este şi un eşec personal al premierului Manuel Valls, care a desfăşurat o luptă feroce împotriva Frontului Naţional. În timp ce Jean-Marc Ayrault a plătit însă înfrângerea la alegerile municipale, Manuel Valls ar urma să rămână la Matignon.

Sarkozy se poate pregăti pentru prezidenţialele din 2017

Dreapta a triumfat, iar Sarkozy s-a poziţionat pentru alegerile prezidenţiale din 2017. "Niciodată familia noastră politică nu a câştigat atâtea departamente", a declarat Sarkozy. Preşedintele UMP a calificat scrutinul drept o "dezprobare indiscutabilă" a Guvernului. Sarkozy a promis, de asemenea, că una dintre priorităţile sale va fi "consolidarea" unităţii dreapta-centru, insistând pe caracterul "colectiv" al victoriei la alegerile regionale. El poate trece acum la etapa următoare, de refacere a partidului pentru a încerca să câştige alegerile prezidenţiale cu un "proiect nou" în vederea alternanţei. "Speranţa renaşte în Franţa", a declarat Sarkozy, dar "drumul va fi lung şi dificil". 

Nicolas Sarkozy poate răsufla uşurat. După un debut deficil în fruntea formaţiunii sale politice UMP, toamna trecută, ex-preşedintele se poate simţi încurajat de victoria de la departamentale, prima de când a preluat din nou frâiele mişcării conservatoare. Rămâne de văzut dacă acest lucru îi va fi suficient pentru a se impune drept candidatul dreptei la prezidenţialele din 2017. Să nu uităm că există şi alţi pretendenţi în cursa pentru investitura dreptei, începând cu cei doi foşti premieri Alain Juppé şi François Fillon. 

În aşteptarea alegerilor primare din sânul partidului, Nicolas Sarkozy a promis că va întări unitatea dreptei cu centrul insistând pe caracterul « colectiv » al victoriei de la departamentale. In paralel cu strângerea alianţei cu centrul, Sarkozy va trece în curând la a doua etapă a strategiei sale : inventarea unui nou partid, probabil botezat « Republicanii ». Cu această nouă maşinà de război electoral, ex-preşedintele francez dar şi rivalii săi, speră să cucerească palatul Elysée peste doi ani. « Drumul va fi însă lung şi dificil » prezicea Sarkozy. La fel ca şi mai toti analiştii politici.

Premierul Manuel Valls a recunoscut de partea sa « victoria incontestabilă a dreptei parlamentare » şi un « net recul al stângii » din cauza faptului că s-a prezentat la scrutin « dispersată şi dezunită ». In fine, Valls a notat şi « scorul prea ridicat al extremei drepte, semn al unei bulversări durabile a peisajului politic ».

La palatul Elysée nimeni nu s-a exprimat încă oficial dar anturajului preşedintelui Hollande încearcă să relativizeze înfrângerea estimând că « stânga a rezistat » câtă vreme va mai conduce 34 de departamente. E adevărat că după alegerile similare din 1993 socialiştii şi aliaţii lor nu mai controlau decât 23 de departamente.

Aripa stângă a socialiştilor, dar şi comuniştii nu au ezitat să profite de această înfrângere a tandemului Hollande-Valls pentru a cere o schimbare de politică, un viraj mai la stânga.

Frontul Naţional nu a câştigat niciun departament, dar a obţinut 62 de consilieri. Liderul FN, Marine Le Pen, a salutat însă "creşterea puternică a scorurilor partidului în departamente", după rezultatele bune din primul tur. Partidul său a confirmat, astfel, că a devenit un actor de neevitat al vieţii politice franceze, impunând conservatorilor şi socialiştilor un tripartism.