Alegeri în patru state est-europene care pot afecta peisajul geopolitic local și regional | Analiză

La sfârșitul anului 2024 vor avea loc alegeri în patru țări est-europene, care ar putea afecta peisajul geopolitic local și regional.

Maia Sandu candidează pentru un nou mandat prezidențial în Republica Moldova/ FOTO:Arhiva

Urme de elemente pro-rusești au fost raportate în toate cele patru țări. Deși doar două dintre acestea - Moldova și România - se află la porțile Ucrainei, alegerile din Bulgaria și Georgia pot avea, de asemenea, un impact direct asupra Ucrainei.

Dacă ne uităm la relațiile Republcii Moldova și Georgiei cu Rusia, în ambele țări sunt vizibile așa-numitele conflicte înghețate. Este de înțeles că, în această situație, ambele au reacționat foarte sensibil la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Această observație subliniază faptul că alegerile din Georgia - și Moldova - sunt acum foarte importante pentru Occident în contextul situației securității europene. Cu toate acestea, se pare că în Rusia aceste două țări sunt încă mai sus pe lista de priorități decât în Occident. Aceasta este o situație riscantă care poate și trebuie să fie corectată, ” scrie publicația Delfi  din Letonia.

Moldova

Moldova va organiza alegeri prezidențiale și referendum pentru aderarea la UE pe 20 octombrie.

Actualul președinte pro-UE, Maia Sandu, încearcă să își asigure al doilea mandat. Principalul său contracandidat, fostul procuror Alexandr Stoianoglo, este susținut de Partidul Socialiștilor, tradițional pro-rus, în timp ce candidează pe o platformă neutră pentru Moldova.

Dacă niciun candidat nu obține 50% din voturi, un alt tur de scrutin va avea loc pe 3 noiembrie.

Chișinău a susținut în ianuarie că Moscova încearcă să destabilizeze țara prin intermediul regiunii separatiste Transnistria, susținută de separatiști pro-ruși. Chișinău a acuzat, de asemenea, Moscova că s-a amestecat în alegerile din Republica Moldova prin plata alegătorilor.

În ziua alegerilor prezidențiale, moldovenii vor vota și în cadrul unui referendum privind aderarea țării la UE, blocul comunitar începând discuțiile de aderare cu Ucraina și Moldova în iunie.

Reuters, citând un sondaj CBS-AXA, a declarat că Sandu are șanse să obțină un al doilea mandat, 63% dintre moldoveni susținând aderarea țării la UE.

Analistul Laurențiu Pleșca analizează influența Rusiei asupra Republicii Moldova în agora.md (Moldova):

„Referendumul pentru aderarea la UE este văzut ca o amenințare pentru Rusia, tocmai de aceea Moscova încearcă să îl discrediteze și să reducă prezența la vot prin diverse tactici de manipulare și dezinformare. Scopul este de a obține un rezultat negativ, sau cel puțin o prezență scăzută la vot prin apelul la boicot în ultimele zile ale campaniei electorale. ... Nu ar trebui să subestimăm Rusia. Eforturile de perturbare a referendumului de către forțele politice pro-ruse din Republica Moldova vor provoca o mare surpriză în ziua alegerilor,” spune analistul Laurențiu Pleșca.

Nicio șansă de luptă corectă

Oligarhii moldoveni care au fugit din țară văd viitoarele alegeri ca pe o oportunitate de a-și consolida încă o dată baza de putere, amenință susține publicația ucraineană LB.ua .

„Din moment ce Maia Sandu și Partidul său Acțiune și Solidaritate au devenit monopoliștii cursului european, bătălia politică are loc acum doar pe partea pro-rusă și pe banii rușilor, care prin însăși natura sa nu poate fi corectă sau democratică. În plus, putem vedea influența oligarhilor asupra candidaților lor marionetă. Scopul lor aici nu este un joc geopolitic, ci șansa de a se întoarce în Moldova pentru a-și rezolva propriile probleme cu legea. ”

Regiunea separatistă Transnistria, care se învecinează cu regiunea ucraineană Odesa, ar putea reprezenta totuși o preocupare pentru Kiev, cu 1 500 de soldați ruși staționați acolo, care ar putea crește și amenința Ucraina în cazul unei victorii pro-ruse în urma alegerilor.

Georgia

Georgia își va organiza alegerile parlamentare pe 26 octombrie.

Alegerile marchează primul eveniment politic major după ce Tbilisi a adoptat controversata „lege privind influența străină” - modelată după legislația similară a Rusiei - propusă de partidul de guvernământ Visul Georgian.

Legea a condus la sancțiuni occidentale și a pus în așteptare procesul de aderare a Georgiei la UE.

Liderii opoziției au criticat poziția pro-rusă a formațiunii Visul Georgian, în ciuda invaziei țării de către Moscova în 2008, unde lipsa sancțiunilor împotriva Rusiei în urma invaziei Ucrainei din 2022 a permis un aflux de cetățeni și capital rusesc, unii implicând țara ca un centru de ocolire a sancțiunilor impuse Moscovei, scrie Kyiv Post.

Visul Georgian a înlăturat Mișcarea Națională Unită (UNM) pro-europeană a lui Mihail Saakashvili în 2012. Saakașvili a fugit ulterior în Ucraina și a devenit guvernator al regiunii Odesa, înainte de a se întoarce și de a fi arestat de autoritățile de la Tbilisi în 2021 pentru presupuse acuzații de abuz de putere. El continuă să fie încarcerat, în cuda problemelor de sănătate de care suferă.

Foreign Policy Research Insitute, un think tank american, susține că viitoarele alegeri sunt „mai puțin previzibile” decât cele anterioare, menționând că o victorie a Visului Georgian ar declanșa probabil proteste ample și deteriorarea în continuare a relațiilor cu Occidentul.

Între timp, o victorie a opoziției - despre care a spus că este puțin probabilă, dar posibilă - ar putea readuce Georgia pe drumul cel bun în negocierile sale de aderare la UE și NATO, dar și repercusiuni din partea Moscovei, având în vedere legăturile economice existente ale țării cu Rusia, promovate de actuala guvernare.

Bulgaria

Bulgaria va organiza alegeri parlamentare pe 27 octombrie - al șaptelea scrutin în patru ani, după ce o altă încercare de a forma un guvern a eșuat.

„Cu toate acestea, într-o serie de șase alegeri anticipate, doar două au produs un guvern ales - și ambele s-au prăbușit după ce politicienii orientați spre reformă au încercat să abordeze corupția politică și să reducă dependența energetică și de securitate a țării de Rusia”, scrie EuroNews.

Oboseala alegătorilor din cauza impasului politic continuu a dus la scăderea prezenței la vot, iar campaniile continuă să fie afectate de acuzații de propagandă politică și interferență. Săptămâna trecută, președintele bulgar Rumen Radev a susținut că unele partide au cumpărat voturi, acuzând în același timp autoritățile de aplicare selectivă a legii.

Unele rapoarte au legat, de asemenea, corupția din țară de elemente rusești.

Bulgaria, în calitate de membru NATO, a sprijinit în mare parte Ucraina și a furnizat arme Kievului împotriva invaziei Rusiei. De asemenea, are o poziție unică, fiind unul dintre puținii membri ai NATO care mai produc muniții de standard sovietic utilizate în Ucraina.

Cu toate acestea, eforturile au fost afectate de presupuse interferențe rusești - inclusiv acte de sabotaj asupra Emco, un producător bulgar care produce muniții sovietice, probabil de către serviciile secrete ruse.

Deși este puțin probabil ca rezultatele alegerilor să afecteze sprijinul Bulgariei pentru Ucraina, proliferarea elementelor pro-ruse poate încă, teoretic, să submineze ajutorul țării pentru Ucraina, fie prin sabotaj, fie prin dezinformare.

România

Românii urmează să organizeze alegeri prezidențiale pe 24 noiembrie și alegeri parlamentare pe 1 decembrie.

România este, de asemenea, un stat membru NATO și un actor-cheie în apărarea flancului estic al NATO, țara construind în prezent cea mai mare bază militară NATO din Europa. De asemenea, găzduiește antrenamente pentru piloții ucraineni de avioane F16.

În politica românească există și elemente de extremă dreaptă cu o poziție pro-rusă, precum SOS România, un mic partid de opoziție ultranaționalist eurosceptic. Cu toate acestea, în ultimele zile, Curtea Constituțională a României a exclus-o din cursa prezidențială pe candidata acestuia, Diana Șoșoacă, cu unele controverse.

„Acest lucru dovedește că americanii, evreii și Uniunea Europeană au complotat pentru a falsifica alegerile din România înainte ca acestea să înceapă”, a declarat Șoșoacă ca răspuns la decizie.

Deși administrația actuală a sprijinit Ucraina, actualul președinte pro-occidental Klaus Iohannis va demisiona la sfârșitul mandatului său - și având în vedere sentimentul antiucrainean în creștere de la începutul acestui an din cauza disputelor agricole, este posibil ca sprijinul țării să scadă în cazul în care elementele de extremă aripă câștigă teren în alegerile viitoare, notează Kyiv Post.