Administrația Trump pledează pentru creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB :„Pacea nu e gratuită”. Franța trage un semnal de alarmă

Secretarul de stat american Marco Rubio și noul ambasador SUA la NATO Matt Whitaker au sosit joi la Bruxelles, într-o primă vizită la sediul NATO, pe fondul îngrijorărilor privind retragerea SUA din alianță și al tensiunilor create de posibile planuri ale administrației Trump de a anexa Groenlanda.

Secretarul de stat Marco Rubio la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO la Bruxelles FOTO EPA-EFE

Rubio a dat asigurări că SUA vor rămâne o membră activă a NATO, însă a pus în vedere statelor membre ale Alianței că ar trebui să-și sporească considerabil cheltuielile pentru apărare.

„Vrem să plecăm de aici cu înțelegerea că suntem pe un drum, pe un drum realist, astfel ca fiecare membru să se angajeze și să îndeplinească promisiunea de a atinge un prag de 5% cheltuieli pentru apărare” a spus el, înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor din NATO.

„Aceasta include faptul că Statele Unite vor trebui să-și sporească procentajul întrucât, dacă amenințările sunt într-adevăr atât de teribile cum eu cred că sunt și membrii acestei alianțe cred că sunt, atunci aceste amenințări trebuie să fie întâmpinate cu un angajament deplin și real”, a subliniat Rubio.

Secretarul de stat american a spus că SUA nu se vor retrage și vor sprijini în continuare NATO însă aliații trebuie să-și respecte obligațiile.

Donald Trump „nu este împotriva NATO, el este împotriva unui NATO care nu are capabilitățile de care are nevoie pentru a-și îndeplini obligațiile pe care tratatul le impune fiecărui stat membru”, a spus el.

„Președintele Trump a indicat în mod clar că va sprijini NATO. Vom rămâne în NATO”, a subliniat oficialul american.

„Dacă nu plătesc, nu-i voi apăra. Nu, nu-i voi apăra”, a afirmat în martie președintele americani cu privire la aliații care nu alocă suficient din PIB-ul lor pentru apărare.

Franța trage un semnal de alarmă

Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a avertizat că alianța „este pusă la încercare de deciziile luate și anunțate ieri de președintele Trump”, în măsura în care preocupările cresc în Europa cu privire la angajamentul pe termen lung al Washingtonului față de securitatea transatlantică, a relatat rfi.fr.

Oficialii europeni au sperat să obțină mai multă claritate privind intențiile administrației Trump, în special în ceea ce privește viitorul desfășurării trupelor americane în Europa.

„Trebuie să prevenim o retragere rapidă, dar nu avem încă nimic precis din partea SUA”, a declarat reporterilor sub anonimat un diplomat NATO de rang înalt înainte de reuniune cu privire la așteptările țării sale.

În ciuda neliniștii semnalate de capitalele europene și de Canada, Rubio a avut un ton optimist, respingând ceea ce el a numit „isterie și exagerare” în mass-media cu privire la rolul SUA în NATO.

„Statele Unite sunt la fel de active în NATO ca întotdeaua”, a declarat Rubio reporterilor în timp ce îl saluta pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, înainte de începerea reuniunii. „Iar o parte din isteria și exagerările pe care le văd în mass-media globală și în unele mass-media din Statele Unite cu privire la NATO sunt nejustificate”.

„Vom rămâne în NATO. Ne dorim ca ea să fie mai puternică și mai vizibilă, iar asta înseamnă că partenerii noștri - statele membre - trebuie să continue să-și dezvolte capacitățile”, a spus Rubio.

„Sub conducerea președintelui Trump, NATO va fi mai puternică și mai eficientă decât oricând”, a întărit ambasadorul Whitaker.

Europa se teme de amenințările SUA

Cu toate acestea, mulți aliați rămân sceptici, în special în lumina retoricii calde a lui Trump față de președintele rus Vladimir Putin, a criticilor sale față de partenerii NATO precum Canada și Danemarca și a unei noi runde de tarife globale ce ar putea afecta aliații cheie.

Starea de spirit din Europa este de precauție, mai multe țări fiind convinse că o retragere semnificativă a SUA ar putea fi la orizont.

Sentimentul este prevalent în contextul în  care Rubio s-a întâlnit cu ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, în marja reuniunii, dar niciunul dintre ei nu a comentat când a fost întrebat despre Groenlanda - un subiect sensibil după ce Trump a propus anterior ideea de a cumpăra teritoriul semiautonom danez.

Secretarul general al NATO Rutte, însărcinat cu menținerea unității a alianței, a minimizat amenințarea unei retrageri bruște a americanilor. „Aceste probleme nu sunt noi”, a spus el. „Nu există planuri ca [forțele americane] să își reducă brusc prezența aici în Europa”.

Strategii de „transfer al poverii”

Pe de altă parte, în spatele ușilor închise, îndoielile persistă. Schimbările recente în politica externă a SUA – în special o pivotare a atenției către Asia și o atenție sporită asupra granițelor SUA – i-au lăsat pe membrii europeni ai NATO să se străduiască să umple potențiale lacune de securitate.

Tensiuni au izbucnit și la Washington. Senatorul Roger Wicker, un republican din Mississippi și președinte al Comitetului pentru Servicii Armate din Senat, i-a mustrat public pe oficialii Pentagonului „de nivel mediu” pentru că ar fi promovat un plan necoordonat de „reducere drastică” a nivelului trupelor americane în Europa –planuri pe care  Departamentul de Apărare al SUA nu le-a confirmat.

Între timp, guvernele europene și Canada accelerează strategiile de „mutare a poverii” pentru a-și asuma mai multe responsabilități, asigurându-se că descurajarea NATO rămâne credibilă chiar și în fața unei potențiale retrageri a SUA.

Ministrul olandez de externe Caspar Veldkamp a rezumat viziunea europeană predominantă: „SUA se așteaptă ca aliații europeni să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate. Asta înseamnă că țările europene NATO trebuie să consolideze rapid pilonul european al NATO și să crească cheltuielile pentru apărare".