Adevărul Live: Război sau pace? Întâlnire crucială la Minsk privind soarta Ucrainei

Francois Hollande, Vladimir Putin şi Angela Merkel, cei trei lideri implicaţi în negocierile de la Minsk privind pacea în Ucraina

Jurnalistul Cristian Unteanu, corespondent de presă la Bruxelles, şi jurnalistul Liviu Iolu comentează întâlnirea crucială de astăzi de la Minsk, care vizează soarta Ucrainei. Liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei se întâlnesc în capitala belarusă Minsk pentru a discuta un plan de pace menit să pună capăt conflictului din estul Ucrainei.

Principalele declaraţii

Multă lume vorbeşte despre o formă superioară de conflict. Pentru o privire corectă a situaţiei din această regiune, moment care poate fi cu adevărat crucial, trebuie mai întâi să stabilim mizele, să vedem ce vrea fiecare parte. Pentru că nu mai este o negociere care mai are mult timp la dispoziţie, ci este vorba de un acord care ar trebui sî fie pus în îndeplinire de un grup mic de lucru de reprezentanţi ai Kievului, ai separatiştilor, ai Moscovei şi ai OSCE. Se reuneşte acest format, denumit în lumea diplomaţiei formatul Normandia.

Patru oameni care reprezintă ultima speranţă că lumea poate să rezolve acest conflict care a ajuns deja în faze extrem de îngrijorătoare şi pentru care nimeni nu ştie dacă mai poate urma o sol diplomatică, aşa cum sugerează o parte a celor care se află la masă în dimineaţa aceasta, anume cuplul Francois Hollande - Angela Merkel. Este speranţa celor doi că vor putea convinge pe cel care se află în mod absolut evident în poziţia de forţă, adică pe Vladimir Putin. 

Vorbim de trei ţări baltice, membre NATO, însă pentru Putin poate exista în orice moment un element destabilizator, mai exact populaţia rusofonă din aceste ţări. 

Aceasta este prima carte de joc pe care o ţine în mână. A doua este posibilitatea de a extinde de la Mariupol înspre sud şi vest a unei linii de atac care să ducă la îndeplinirea celeilalte mari dorinţe, stăpânirea directă, fără putinţă de tăgadă, a gurilor Dunării. De aceea, negocierile de pace de la Minsk nu sunt negocieri numai despre Ucraina, ci sunt negocieri despre europenii şi membrii NATO care se uită cu disperare la acest scenariu, care nu mai este ceva ireal. 

UE şi NATO nu au putut şi nu pot să reunească altceva decât o presiune economică. Dacă de partea cealaltă există o armată care răspunde unui punct central unic, iar aici nu există dubiu că armata rusă ar putea să aibă mai multe centre de comandă şi control. Nu. Armata rusă are un punct central de control, iar acea dorinţă şi acel plan vor fi îndeplinite, în caz de nevoie. De cealaltă parte, UE a încercat, în trepte succesive, să exercite presiune prin sancţiuni economice. 

Oficiali din Rusia, Ucraina şi OSCE şi reprezentanţi ai separatiştilor ucraineni proruşi care au sosit marţi seara în capitala belarusă Minsk, înaintea unei reuniuni cruciale cu privire la criza din Ucraina, s-au întâlnit în noaptea de marţi spre miercuri, relatează CNN, citat de Mediafax.

Temerile cu privire la un boicot al separatiştilor au trecut, după ce liderii "republicilor populare" Doneţk Denis Puşilin şi Lugansk Vladislav Deinego au apărut într-o înregistrare video stând de vorbă cu reporteri. Reprezentanţi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au participat, de asemenea, la întâlnirea preliminară.

În cazul în care se va ajunge la o înţelegere, liderii implicaţi în negocieri au totuşi de parcurs un drum lung până la obţinerea unui acord pe termen lung, apreciază reporterul CNN la Minsk. Preşedintele Franţei Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel şi-au exprimat, marţi seara, speranţa de a-i aduce pe liderii rus Vladimir Putin şi ucrainean Petro Poroşenko la masa negocierilor, miercuri, în capitala belarusă.

Preşedintele american Barack Obama l-a sunat tot marţi seara pe Putin şi l-a îndemnat să profite de oportunitatea de a face pace, potrivit Casei Albe. "Preşedintele a subliniat importanţa obţinerii şi implementării unei soluţii negociate, în baza angajamentelor asumate în cadrul Acordurilor (anterioare) de la Minsk. Însă, dacă Rusia îşi continuă acţiunea agresivă în Ucraina, inclusiv prin trimiterea de trupe, armament şi finanţarea separatiştilor, costurile pentru Rusia vor creşte", a anunţat preşediniţia americană

Merkel a apreciat luni, în cadrul vizitei în Statele Unite, că diplomaţii europeni depun "un efort suplimentar" în negocierea unei soluţii pentru criză. Rusia este "cu adevărat interesată de o soluţionare paşnică a crizei din Ucraina", a declarat Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al Kremlinului, pentru agenţia de presă rusă de stat RIA Novosti.

El a apreciat că propunerile occidentalilor, ca impunerea unor noi sancţiuni vizând interesele ruseşti, izolarea Moscovei şi înarmarea forţelor care susţin Kievul n-ar face altceva decât să destabilizeze situaţia. Miniştrii de Externe ai Uniunii Europene (UE) au ajuns luni la un acord asupra impunerii unor noi sancţiuni vizând interese ruseşti şi ale separatiştilor, dar au anunţat că le amână implementarea cu o săptămână, pentru a "oferi spaţiu eforturilor diplomatice în curs". Însă confruntările armate s-au intensificat, în ultima perioadă, în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei.