Psihiatru: „Trăim un război pe timp de pace”. Bolile psihice vor fi a doua patologie, după COVID-19

Pe lista deja lungă de sechele lăsate de noul coronavirus, medicii adaugă acum şi boli psihice: anxietate, depresie ori insomnii. Sunt probleme cu care se confruntă şi românii vindecaţi de COVID-19, dar nimeni nu le ţine evidenţa. „Cât priveşte sănătatea mintală, avem de construit în ţara asta ca după un război atomic”, spune psihiatrul Gabriel Diaconu.

Dacă urmările infecţiei cu noul coronavirus asupra plămânilor şi sistemului cardiovascular sunt deja cunoscute, lista este completată acum cu o nouă problemă: bolile psihice. Un bolnav din cinci (18,1%) care trece prin COVID-19 primeşte un diagnostic de anxietate, depresie şi insomnie în primele 14-90 de zile de la infectarea cu noul virus, semnalează un studiu publicat în revista The Lancet Psychiatry.

Studiul are la bază analiza a 69 de milioane de dosare medicale electronice din SUA şi a peste 62.000 de cazuri de COVID-19 care nu au necesitat internare în spital sau consultaţii de urgenţă. Ca să poată determina dacă acest risc de boli psihice este direct legat de COVID-19, autorii au comparat datele cu alte şase probleme medicale: gripa, alte infecţii de tract respirator, infecţii ale pielii, litiaza vezicală (pietre la vezică), calculi renali şi fracturi. Pentru fiecare dintre ele, numărul bolnavilor care au primit un diagnostic de boli mintale pentru prima dată a fost de aproape două ori mai mic decât în COVID-19. 

Bolile psihice existente, un factor de risc nou pentru COVID-19

O constatare la fel de îngrijorătoare pe care o face acest studiu este că persoanele cu boli mintale preexistente sunt cu 65% mai predispuse la a fi depistate pozitiv cu COVID-19. „Această concluzie a fost neaşteptată şi trebuie investigată în continuare. Până atunci, bolile psihice ar trebui adăugate pe lista factorilor de risc pentru COVID-19”, crede dr. Max Taquet, unui dintre autorii cercetării, citat de The Guardian. 

Pe lângă depresie, anxietate şi insomnii, medicii au mai observat că supravieţuitorii infecţiei cu noul coronavirus sunt mai expuşi riscului de demenţă. Nu se ştie încă dacă este doar o asociere statistică sau dacă virusul chiar declanşează această tulburare mintală, dar constatarea stârneşte îngrijorare pentru că demenţa este ireversibilă, spre deosebire de celelalte probleme mintale. 

Sunt şi alte studii care semnalează probleme mintale la bolnavii care trec prin COVID-19, iar ele sunt foarte diverse, ne-a spus prof. dr. Cătălina Tudose, şef de secţie de psihiatrie la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, din Bucureşti. „S-au observat tot soiul de consecinţe psihiatrice la bolnavii cu COVID-19, şi în timpul bolii, şi după ce se vindecă de infecţia acută: stări confuzionale, insomnii, tulburări de memorie şi anxietate care merge până la atacuri de panică severe”, spune medicul psihiatru.

Mai mulţi români la psihiatru

În România, nu avem o evidenţă a bolnavilor vindecaţi de COVID-19 care dezvoltă boli psihice, dar procentele vehiculate de studiul american par verosimile, este de părere profesorul Cătălina Tudose. „La cabinetele de psihiatrie există o solicitare foarte mare în această perioadă, în principal pentru tulburări anxioase şi depresive. Printre ei sunt şi oameni care au trecut prin COVID-19, dar şi foarte mulţi cărora le este foarte frică de boală sau cărora le-a murit cineva drag din cauza virusului”, spune medicul psihiatru. 

În practica privată, şi medicul psihiatru Gabriel Diaconu a văzut români care au trecut prin COVID-19 şi au avut simptome de tulburări psihiatrice. Specialistul este sceptic însă cu privire la procentul atât de mare al celor care trec prin asemenea probleme. „Sunt multe variabile în acest studiu care nu au putut fi controlate. De exemplu, istoricul anterior de boală psihică, factorii de risc. Procentul este îngrijorător, dar de la el trebuie să plece alte studii care să lege această constatare de un mecanism subiacent”, spune dr. Diaconu. 

Înainte de pandemie, aveam estimări care spuneau că până la unul din cinci români avea semne sugestive de depresie. În alte studii era un român din 10, ceea ce înseamnă că între 2 şi 4 milioane de români aveau semne de depresie. Doar 10-15% dintre ei ajungeau în servicii specializate. Cifra avansată de studiul din Lancet ne spune că boala COVID-19 dublează riscul de depresie. Este posibil, dar rămâne de văzut. 

Dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru

Bolile psihice în COVID-19, efect advers al tratamentelor?

Nu este exclus ca aceste tulburări psihice să fie efectul secundar al tratamentelor care se prescriu în COVID-19, crede medicul Gabriel Diaconu. „Eu am pacienţi care au dezvoltat tulburări psihiatrice acute la scurt timp după administrarea unui medicament pentru pneumonia COVID-19. Folosirea corticosteriozilor, spre exemplu, asociază un risc crescut de anxietate, depresie şi insomnii. Aceste tulburări pot să apară şi ca efect secundar al tratamentelor antiretrovirale, cum este Kaletra. Studiul publicat în The Lancet nu spune dacă pacienţii urmăriţi au primit un tratament pentru COVID-19, ce tip de tratament şi în ce doze”, explică specialistul.

Profesorul Cătălina Tudose crede că este puţin probabil ca aceste tulburări psihice să fie un efect secundar al medicamentelor. Tratamentele pe care le primesc bolnavii COVID-19 sunt de scurtă durată şi nu ar trebui să apară astfel de probleme, spune specialistul. „Cred că există mai degrabă o cauză organică cerebrală care apare mai ales la cei care au avut forme mai grave de COVID-19. Depinde şi dacă au fost intubaţi sau nu, pe ce durată, pentru că intubaţia prelungită produce o suferinţă cerebrală care poate fi destul de mare”, ne-a spus medicul psihiatru. 

Cum apar bolile psihice în COVID-19

În psihiatrie, cauzele unei boli sunt întotdeauna combinate, iar COVID-19 complică lucrurile prin necunoscutele pe care încă le mai are, spune dr. Cătălina Tudose. Suferinţele psihice observate la bolnavii care au trecut prin COVID-19 pot avea atât cauze organice, cât şi psihologiceS. Depresia şi anxietatea pot fi legate de starea de boală şi de frică - frica de moarte, frica de a nu-i îmbolnăvi pe cei dragi. Alte tulburări mintale, cum este demenţa, ar putea fi consecinţa unor leziuni cerebrale, ale unei suferinţe cerebrale. 

„Sunt multe mecanisme prin care acest virus «atacă» organismul: există un mecanism inflamator, un altul vascular prin care se produc tromboze (n.r. - cheaguri de sânge) în vase mici, dar se pare că şi în vase mari de sânge. Apoi, mai sunt şi fenomene necrotice - apar infarcte în organe. Prin urmare, cauzele tulburărilor psihice pot fi de natură inflamatorie, hipoxică (n.r. - deficit de oxigen la nivelul creierului) sau poate trombotică. Nu ne putem pronunţa încă”, spune prof. dr. Cătălina Tudose.

Inflamaţia din COVID-19 poate fi cauza unor boli psihice

Este cunoscut de mult timp că tulburările psihiatrice sunt legate de statusul inflamator din organism, ne spune dr. Diaconu. „Există biomarkeri care sunt asociaţi cu anumite patologii psihiatrice, inclusiv interleukina 6, care este o citokină implicată în patologia secundară COVID-19. În trecut, ea a fost asociată cu apariţia simptomelor şi cu severitatea anumitor tulburări psihiatrice, inclusiv cu depresia majoră. Statusul inflamator crescut şi nivelul crescut de cortizol plasmatic le vedem şi la cei care au trecut printr-o catastrofă, care au supravieţuit unor cataclisme sau altor situaţii extreme”, spune dr. Diaconu. 

De-a lungul timpului, au fost încercate medicamente antiinflamatoare pentru tratarea unor probleme de sănătate mintală care aveau acest efect de creştere a inflamaţiei în organism.

Hipoxia prelungită afectează creierul

Dintre pacienţii cu tulburări psihiatrice post-COVID pe care i-a avut până acum medicul Gabriel Diaconu, niciunul nu a dezvoltat tulburări psihiatrice noi, pentru prima dată, dar majoritatea a avut simptome noi şi mult mai severe.

„Dintre cazurile pe care le-am avut eu, tind să cred că de vină nu a fost neapărat statusul inflamator, cât efectul hipoxiei prelungite asupra creierului lor. În pneumonia moderat-severă din COVID-19, oamenii se desaturează (n.r. - scăderea saturaţiei oxigenului în sânge). Chiar şi cu aport suplimentar de oxigen, există suspiciunea că, din pricina inflamaţiei şi a afectării vasculare, creierul lor nu primeşte la fel de mult oxigen cât apare pe un pulsoximetru. Creierul nu este în mod egal susceptibil la privarea de oxigen. Trunchiul cerebral, dar şi lobii temporali sunt mai vulnerabili. Sunt pacienţi COVID-19 care au stări psihotice probabil tocmai prin acest mecanism de hipoxie cerebrală”, explică dr. Diaconu.

Continuarea articolului, aici