Inventatorul roverului Curiosity care explorează Marte: „Sincer, sunt şocat că funcţionează”

Adam Steltzner (dreapta) şi echipa de ingineri sărbătorind succesul aterizării roverului „Curiosity” pe Marte FOTO „The Guardian”

Adam Steltzner, inventatorul roverului „Curiosity” care explorează planeta Marte, a declarat că momentul aterizării le-a dat emoţii şi a crezut că nu va funcţiona.

Vizita pe planeta roşie a început în august şi va dura 22 de luni, timp în care vehiculul, împreună cu cele 17 camere ale sale şi laboratorul de cercetare de la bord, va fi folosit pentru a aduna cât mai multe informaţii despre Marte.

Deocamdată, roverul Curiosity a descoperit pe Marte urme de apă, sulf şi alte substanţe în componenţa cărora există clor. Robotul este dotat cu un întreg laborator de teste

În noapte în care Curiosity trebuia să aterizeze pe Marte, Steltzner şi-a adunat echipa şi le-a mulţumit pentru anii de muncă pe care i-au investit în acest proiect. „A fost neliniştitor într-un mod provocator pentru noi, în acea zi. Este o echipa incredibilă cu oameni talentaţi care s-au implicat total în acest proiect. Toţi am avut părţi bune de-a lungul unui deceniu, dar la acel moment am fost spectatori. Ceea ce trebuia să se întâmple, se întâmpla”, a spus el, potrivit „The Guardian”.

Curiosity a fost matinal în aterizarea pe Marte, iar pentru NASA a fost o premieră. Imaginile şi datele despre misiune au fost transmise în timp real pe Twitter, pe măsură ce erau primite prin transmisiunea radio. Curiosity va sta pe Marte, timpul estimat de NASA pentru misiune, aproximativ 22 de luni, timp în care va uza de tot echipamentul cu care e dotat.

Semnalul trimis de pe Pământ durează 20 de minute să ajungă pe Marte, astfel că nava trebuia să execute fiecare manevră perfect şi fără intervenţie umană. Echipa a analizat fiecare detaliu, dar momentul aterizării a fost suficent de îndrăzneţ pentru a se juca cu mintea lor.

„Eu personal, n-am crezut că o să funcţioneze. Am petrecut atât de mult timp gândindu-mă că nu va funcţiona, astfel că ideea că va funcţiona, sentimentul de relaxare şi încredere era ca o abandonare a scopului pentru mine. Am fost încrezător, în limitele raţionalului, pentru că atunci când am analizat toate riscurile am fost mulţimit, dar am fost îngrozit emoţional, pentru că am fost întodeauna îngrijorat de riscurile pe care nu le cunoşteam”, a spus el.

Situaţia arăta rău, în momentul în care nava a lovit atmosfera marţiană. Instrumentele privind scutul termic arătau mesaje de eroare. Se putea citi: „Date în afara limitelor. Catastrofă”.  Asta a însemnat că sonda avea înclinaţia greşită. „Mi-a pus sângele în mişcare”, a mai spus acesta.

Informaţiile s-au dovedit a fi greşite, a fost o eroare cauzată de unele probleme de calibrare pe nava spaţială. Într-o secundă sau două, semnalele de avertizare s-au oprit. Aterizarea a fost numită de către inginerii NASA, „cele şapte minute de teroare” pentru nimic.

Informaţii care au venit ulterior la NASA au arătat că nava spaţială a efectuat manevrele bine. Dar şi în fazele finale ale coborării erau atâtea lucruri care puteau să meargă prost. Echipa a efectuat mai multe verificări până să anunţe oficial că nava a aterizat în siguranţă.

„Doar după ce au fost făcute toate verificările am anunţat aterizarea. M-am simţit amorţit, vesel şi uşor neîncrezător. Lucrezi atâţia ani din viaţa, atât de intens, la ceva care pare o nebunie chiar şi pentru noi, pare riscant, într-un mod visceral, şi apoi să vezi că a funcţionat. Să fiu sincer, sunt puţin şocat că a funcţionat”.

După ce nava a aterizat, Steltzner şi echipa sa au adunat informaţiile transmise pentru a reface aterizarea. Munca, care durează de mai multe luni, va clarifica dacă totul a mers atât de bine cum pare sau a fost la un pas de dezastru.

NASA a anunţat o nouă misiune în 2020 pe Marte, folosind un rover identic.

Pentru Steltzner, misiunea este mai mare decât ştiinţa. „Când explorăm, când funcţionăm la limitele capacităţii noastre, ne întrebăm cine suntem noi ca oameni”.

„Acest proces aduce în discuţie întrebarea cât de mari suntem? Cât de mare este descoperirea noastră? Ce întrebări am îndrăzni să adresam şi să aşteptăm răspunsuri? Când facem asta, cred că fiecare dintre noi devine puţin mai bun. Şi asta e un cadou minunat pentru mine, să fiu parte într-un asemenea proces”, a spus inventatorul.