Cercetătorii vor să reducă intensitatea luminii solare şi absorb dioxidul de carbon din atmosferă pentru a răci planeta

0
0
Imagini copleşitoare care surprind efectele schimbărilor climatice FOTO This is climate change

Oamenii de ştiinţă absorb dioxidul de carbon din aer cu ajutorul unor ventilatoare uriaşe şi se pregătesc să elibereze chimicale dintr-un balon lansat în straturile superioare ale atmosferei pentru pentru a scădea intensitatea razelor solare ce ajung pe Terra, într-un efort de a controla clima pentru a răci planeta, transmite Reuters.

Susţinătorii soluţiilor de controlare a climei spun că astfel de proiecte riscante, adesea foarte scumpe, sunt necesare în mod urgent pentru a identifica modalităţi de atingere a ţintelor stabilite de Acordul de la Paris privind scăderea ratei încălzirii globale pe seama căreia oamenii de ştiinţă pun valurile tot mai dese de caniculă, ploi torenţiale şi creşterea nivelului oceanelor.

Organizaţia Naţiunilor Unite spune că ţintele stabilite sunt foarte îndepărtate şi nu vor putea fi atinse doar prin reducerea emisiilor industriale sau provenite de la autovehicule, mai ales după ce preşedintele american Donald Trump a decis retragerea SUA din Acordul parizian.

Oamenii de ştiinţă încearcă acum alte soluţii pentru a ţine scăzută temperatura medie.

În zona rurală din jurul oraşului elveţian Zurich, compania Climeworks a pornit, în luna mai, o uriaşă instalaţie care, cu ajutorul unor ventilatoare uriaşe şi a unor filtre, absoarbe dioxidul de carbon din aer. „Prima uzină comercială de captare a dioxidului de carbon“, după cum îşi intitulează compania instalaţia, este un proiect în valoare de 23 de milioane de dolari.

image

La nivel mondial, proiectele de cercetare privin captarea gazelor de seră direct din aerul atmosferic au obţinut finanţări de zeci de milioane de dolari în ultimii ani, din partea guvernelor, a fondatorului Microsoft Bill Gates şi a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).

Dacă ar fi depozitate în subteran, cantităţile imense de de gaze de seră extrase din atmosferă ar ajuta la scăderea temeperaturii medii globale, un pas radical dincolo de reducerea emisiilor care este ţinta principală a Acordului de la Paris din 2015.

Climeworks estimează că, în prezent, costă circa 600 de dolari extragearea unei tone de de dioxid de carbon din aer, iar uzina de langă Zurich, care va ajunge la capacitate maximă la sfârşitul anului 2017, are o capacitate maximă de doar 900 de tone pe an. Această cantitate este echivalentul amprentei de carbon anuale a doar 45 de americani.

Compania vinde, deşi la un preţ sub costurile sale, gazul pe care-l „recoltează“ pentru a fi uilizat de fermierii elveţieni în serele lor, ca fertilizator pentru roşii şi castraveţi. De asemenea, Climeworks a încheiat un parteneriat cu producătorul auto Audi, care speră să utilizeze carbonul la producerea de combustibili ecologici.

Jan Wurzbacher, director şi fondar al companiei, spune că Climeworks are ambiţia de a modifica clima planetei prin scăderea costurilor la circa 100 de dolari per tona de dioxid de carbon extras din aer şi captarea a 1% din totalul emisiilor de carbon provocate de activitatea umană într-un an, până în 2025.

„Odată cu acordul de la Paris, afacerea noastră s-a schimbat radical“, spune Wurzbacher, subliniind că interesul acţionarilor şi al investitorilor s-a mutat de la utilizările industriale ale carbonului către scăderea ratei încălzirii globale.

Pe de altă parte, penalizările pentru uzinele, centralele electrice şi automobilele care emit dioxid de carbon în atmosferă sunt mici sau nu există. Emiterea unei tone de dioxid de carbom are un cost de doar 5 euro în Uniunea Europeană.

Izolarea dioxidului de carbon este o procedură complexă, gazul reprezentând doar 0,4% din aerul atmosferic. Dioxidul de carbon pur, transportat cu camioanele pentru a fi folosit ca fertilizator sau pentru a produce băuturi acidulate, ajunge la un cost de 300 de dolari pe tonă în Elveţia.

Alte companii care sunt implicate în industria captării gazelor de seră din aer sunt Carbon Engineering din Canada, Global Thermostat din SUA şi Skytree din Olanda, ultima utilizând o dezvoltare adiacentă a unui proiect realizat iniţial de ESA pentru găsirea de modalităţi de filtrare a dioxidului de carbon expirat de astronauţi în interiorul vehiculelor spaţiale.

Acordul de la Paris încearcă să limiteze o creştere a temperaturilor globale, în următoarea sută de ani, la mai puţin de 2 grade Celsius, valoarea ideală fiind 1,5 grade Celsius deasupra valorilor de dinainte de Revoluţia Industrială.

Datele ONU arătă, însă, că planurile actuale de limitare a emisiilor de gaze de seră vor fi insuficiente, mai ales după retragerea SUA, iar lumea va trebui să treacă la „emisii negative“ în cursul acestui secol, prin extragerea de carbon din natură.

Nu e nimic SF, e ştiinţă

Soluţii mai riscante de „geo-inginerie“ ar putea fi văzute drept măsuri de susţinere a luptei de atingere a scopului, printre acestea numărându-se scăderea intensităţii razelor solare care ajung pe Terra, aruncarea de fier în  oceane pentru a absorbi carbonul sau încercarea de a produce nori.

Printre cercetările academice se află unu proiect de geo-inginerie de la Harvard, care ţinteşte slăbirea intensităţii luminii solare. Proiectul a fost lansat în 2016 şi a strâns fonduri de 7,5 milioane de dolari de la donatori privaţi. Primul experiment în atmosferă se va desfăşura în 2018, deasupra Arizonei, în Statele Unite ale Americii.

Echipa coordonată de David Keith, de la Harvard, vrea să elibereze în atmosferă un kilogram de substanţe care reduc intensitatea razelor solare ce ajung la sol. Substanţa care ar putea fi utilizată este carbonat de calciu şi ar urma să fie eliberată în straturile superioare ale atmosferei dintr-un balon capabil să ajungă la altitudini uriaşe, deasupra Arizonei, anul viitor. Experimentul este unul mic, dar intenţia este de a vedea care sunt efectele microfizice asupra stratosferei.

„Nu cred că e ceva ştiinţifico-fantastic. Pentru mine e doar ştiinţă“, spune David Keith.

Unele studii au indicat că astfel de manipulări ale atmosferei folosind chimicale de reducere pentru reducerea intesităţii luminii solare, de exemplu, ar putea influenţa modelele climatice globale şi ar afecta musonul care aduce ploile bogate în regiunea Indiei.

Totodată, alţi experţi cred că punerea tuturor speranţelor în tehnologii care să „repare“ clima va duce la o distragere a atenţiei de la reducerea emisiilor poluante considerate vinovate de încălzirea planetei.

„A ne baza pe lansarea masivă de tehnologii de extragere a carbonului din natură este ca şi cum am mânca acum foarte multe dulciuri, având mari speranţe că vom suferi o liposucţie mâine“, spunea, în luna mai, profesorul Christopher Field, de la Universitatea Standord, specializat în studiul schimbării climatice.

Jim Thomas de la ETC group din Canada, care se opune modificărilor controlate ale climei, este de părere că extragerea de carbon direct din aer ar crea „iluzia unei soluţii care poate fi utilizată în mod cinic sau naiv pentru a susţine idei privind politica mediului cum ar fi depăşirea“ ţintelor stabilite în 2015 la Paris.

Pe de altă parte, guvernele lumii se confruntă cu o dilemă. Temperaturile medii au depăşit deja cu un 1 grad Celsius nivelul de dinainte de Revoluţia Industrială şi au atins niveluri record anul trecut.

„Avem deja probleme. Întrebarea nu este dacă ne vom confrunta sau nu cu o depăşire a ţintelor privind temperaturile medii anuale, ci cu câte grade vor creşte acestea şi pentru câte decenii la rând“, spune Janos Pasztor, şeful Carnegie Climate Geoengineering Governance Project.

Confruntaţi cu alegeri dificile, mulţi experţi spun că extragerea carbonului din atmosferă se numără printre opţiunile mai puţin riscante. Liderii principalelor puteri economice mondiale, cu excepţia lui Donald Trump, au spus, în iulie, în cadrul summitului din Germania, că Acordul de la Paris este „ireversibil“.

Un profesor de fizică de la Universitatea Oford, Raymond Pierrehumbert, consideră că proectele de geo-inginerie solară par nişte nebunii, pe când extragerea de dioxid de carbon din atmosferă, deşi este problematică din punct de vedere tehnologic, merită testată.

Modalitatea naturală de a extrage dioxid de carbon din aer este de a planta păduri care absorb gazul de seră pe măsură ce cresc, dar această soluţie ar însemna indisponibilizarea a largi suprafeţe de teren pentru agricultură. O altă soluţie ar fi construirea de centrale termoelectrice care îngroapă dioxidul de carbon eliberat.

Compania Carbon Engineering, înfiinţată în 2009 cu ajutorul lui Bill Gates şi al lui Murray Edwards, preşedinte al grupului canadian din domeniul petrolului şi gazelor Canadian Natural Resources Ltd, a strâns circa 40 de milioane de dolari şi reuşeşte să extragă circa o tona de dioxid de carbon pe zi cu ajutorul unor turbine şi a unor filtre.

„Principalul nostru scop este sintetizăm combustibili“ pentru pieţe precum California, care are preţuri mari pentru carbon, spune Geoffrey Holmes, director de dezvoltare în cadrul Carbon Engineering.

Printre alte tehnici de geo-inginerie luate în calcul se află crearea de nori care să reflecte lumina solară în spaţiu, una dintre idei fiind crearea de ceaţă foarte fină din apă de mare. Tehnologia ar putea fi folosită local, de exemplu pentru protejarea Marii Bariere de Corali de lângă Australia.

image

Marea Barieră de Corali, văzută de satelit. Foto NASA

Știință


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri