Părinţii elevilor acuză Ministerul Educaţiei de amatorism

În urma articolelor de analiză apărute în ziarul nostru, referitoare la felul în care se face admiterea la liceu, părinţii elevilor de gimnaziu au trimis o scrisoare deschisă în care acuză

În urma articolelor de analiză apărute în ziarul nostru, referitoare la felul în care se face admiterea la liceu, părinţii elevilor de gimnaziu au trimis o scrisoare deschisă în care acuză Ministerul Educaţiei de "suficienţă şi amatorism". Reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar susţin că tezele unice, media anilor V-VIII şi repartizarea computerizată sunt o modalitate de admitere la liceu "total nerelevantă" pentru abilităţile şi înclinaţiile copiilor.

Părinţii sunt nemulţumiţi şi de faptul că ministerul face reduceri "arbitrare" de conţinut în manualele existente, aeriseşte materia "prin tăiere din pix" şi anunţă schimbări în ultima clipă fără a lua în calcul consecinţele. Refuzul MECT de a produce schimbări bine gândite, unanim acceptate şi anunţate cu suficient timp înainte încalcă legea şi drepturile copilului, se mai arată în documentul citat.

Alte probleme ale sistemului de învăţământ sunt reprezentate de "violenţa în şcoli", "elevofobia" şcolii faţă de elev şi părinte, ce transformă elevul şi părintele în duşmanul şcolii, aservirea comitetelor de părinţi, menţinuţi sub presiunea sistemului, nejustificarea sumelor de bani pe care învăţământul le absoarbe de la părinţi, precum şi abuzurile profesorale care sunt îngropate sub anchete mimate.

Tot ieri la Comisia pentru Învăţământ de la Camera Deputaţilor s-a dezbătut problema subiectelor de bacalaureat de la limba română, proba orală. Secretarul de Stat pentru Învăţământul Preuniversitar a susţinut că programa pentru examen nu mai poate fi schimbată prin scoaterea textelor nonliterare pentru că nu există un cadru legal pentru acest lucru.

Reprezentanta ministerului a adăugat că profesorii care contestă acum, în pragul examenului, subiectele de la proba orală nu au participat la dezbaterile organizate de minister pe această temă şi a calificat această opoziţie ca pe o rezistenţă faţă de reformarea sistemului de învăţământ. "Știu că nu place la toată lumea că trebuie să modificăm ceea ce până acum noi am cunoscut a fi foarte bun", a spus Svetlana Preoteasa. Ea a precizat că vor mai fi făcute modificări la bacalaureat până în 2012.

Florina Rogalschi, profesoara de la Școala Centrală, autoare de manuale şi principala contestatară a subiectelor, a susţinut că proba orală de română a devenit mai degrabă o probă de comunicare şi nicidecum un mod de a testa competenţele literare şi culturale ale elevilor."

În loc să vorbească despre marii autori, liceenii trebuie să abordeze subiecte de legislaţie europeană, de administraţie sau să analizeze pur şi simplu texte fără valoare", a susţinut profesoara, citată de NewsIn. Ea a enumerat câteva din subiectele ce i-au provocat nedumerirea: întoarcere în Bucureştiul interbelic, anii 80 - mărturii orale, fenomenul reeducării în închisorile comuniste, ghidul fondurilor structurale europene, Raportul Comisiei Tismăneanu sau Pactul pentru Educaţie. Rogalschi a cerut scoaterea celor 26 de subiecte problematice până la organizarea examenului şi reintroducerea începând cu anul viitor a subiectelor despre literatura română. Demersul profesoarei este susţinut de câteva sindicate din învăţământ, consilierul juridic al unui for de acest gen sugerând chiar că ministerul ar putea fi atacat în contencios dacă nu scoate subiectele controversate.

Mihail Stan, consilier în Centrul Naţional pentru Curriculum, cel care şi-a asumat paternitatea acestor subiecte, a susţinut că proba orală de română este în concordanţă cu o programă nouă, care nu mai lucrează cu aceleaşi concepte operaţionale pentru literatură din trecut şi care încearcă să-i determine pe elevi să pună texte în context cultural şi perspectivă istorică. El le-a replicat criticilor săi că autorii consacraţi sunt bine reprezentaţi la examenul de română (neprecizând însă că se referea doar la proba scrisă, n.r.) şi le-a acuzat pe profesoarele care au nemulţumiri faţă de această probă că ştiau de aceste subiecte încă de anul trecut, dar că, din diverse motive, atrag atenţia abia acum. Stan i-a reproşat lui Rogalschi atitudinea "neprofesorală" de a-i incita la revoltă pe elevi împotriva ministerului. El a fost susţinut de câţiva profesori din acelaşi liceu cu Rogalschi, care au încercat să acrediteze ideea că opinia ei este marginală. "A procedat foarte bine ministerul. Este pentru prima oară când subiectele sunt legate de realitate. Noi trebuie să-i pregătim pe elevi şi pentru viaţă, nu facem numai poeţi sau experţi în literatură", a argumentat profesorul de română Laurenţiu Dumitrescu. Deputaţii s-au situat în marea lor majoritate de partea profesorilor care contestă examenul.

"Oare nemţii şi-au scos de la bacalaureat textele de Schiller şi Goethe?", s-a întrebat cu patetism fostul ministru PSD al învăţământului, Ecaterina Andronescu.

Ea a mai spus că i se pare inadmisibil ca elevii să fie obligaţi să comenteze în loc de "marii noştri autori" discursuri politice precum cel al fostului şef al delegaţiei CE, Jonathan Scheele. Andronescu i-a acuzat pe cei de la minister că promovează nonvalorile în şcoli. Pesedistul Alexandru Ştiucă le-a spus şi el celor de la minister că textele respective, de la articole de presă la extrase din documente ale preşedinţiei, n-au valoare estetică şi că elevii nu dau examen la română, ci la altă disciplină introdusă de minister.

Un alt pesedist, Petru Andea, a spus şi el că aceste subiecte riscă să dea senzaţia de politizare a învăţământului, dar a spus că nu este de acord cu ceilalţi colegi care spun că ministerul ar fi pus la cale un complot împotriva copiilor. Încercând o glumă pe tema discursului lui Scheele, subiect de bacalaureat, Andea a spus că "dacă îl scoatem din programă, am avea o adevărată problemă politico-diplomatică".

Singurul care s-a situat de partea MEC a fost liberalul Mircea Puşcă, care a acuzat-o pe Rogalschi că acţiunea ei are un puternic iz politic. "N-aş dori ca peste câţiva ani să aflu că în spatele acestei acţiuni a existat un partid", a spus el, stârnind reacţia vehementă a profesoarei. "Singura mea politică e să susţin limba şi literatura română", a spus ea.

Petre Popeangă, preşedintele comisiei, a declarat că parlamentul nu are nicio competenţă în stabilirea metodologiei de bacalaureat. Mai multe publicaţii, dar şi reprezentanţi ai sindicatelor din învăţământ şi federaţii ale părinţilor au criticat în ultimele săptămâni subiectele de la proba orală pentru limba română. În replică, ministerul a susţinut că este vorba de un atac politic şi că obiecţiile sunt total neîntemeiate.