Greșeala care a aruncat Europa în Marele Război. Un șofer și un student au aprins scânteia Primului Război Mondial
0Asasinarea arhiducelui Franz Josef, prințul moștenitor al Imperiului Austro-Ungar, a oferit pretextul perfect pentru izbucnirea Primului Război Mondial. Uciderea prințului a avut loc în Bosnia, facilitată de o greșeală fatidică a șoferului personal, care nu a înțeles ordinele.
Pe 28 iunie 1914, în orașul Sarajevo, din Bosnia, pe atunci provincie a Imperiului Austro-Ungar, arhiducele Franz Josef, moștenitorul tronului, era asasinat de Gavrilo Princip, un student bosniac, membru al organizației teroriste Mâna Neagră.
Asasinatul a avut o importanță capitală pentru istoria lumii și a Europei în special, servind drept pretext pentru izbucnirea Primului Război Mondial. Culmea, asasinatul a fost organizat în mod stângaci, dar a fost posibil când șoferul arhiducelui a făcut o greșeală fatidică care l-a surprins până și pe asasin.
Europa începutului de secol XX, un adevărat butoi de pulbere
La începutul secolului al XX-lea, Europa era dominată de mari puteri emergente și de imperii vechi aflate la apus. Ambițiile monarhilor, dorințele revanșarde și expansioniste, dar mai ales dorința de putere a transformat Bătrânul Continent într-un adevărat butoi cu pulbere. De altfel, era vorba despre o situație politică complicată începând cu mijlocul secolului al XIX-lea.
Imperiul Rus continuase politica pan-slavă impunându-și interesele în Balcani, în detrimentul Imperiului Otoman. Înalta Poartă se chinuia să mai supraviețuiască noilor realități politice și militare, în timp ce Imperiul German devenise o putere incredibilă demnă de luat în seamă - mai ales după ce a umilit Franța în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
La rândul său, Imperiul Austro-Ungar, un conglomerat etnic care la rândul său încerca să țină pasul cu vremurile, se străduia să-și regăsească măcar o parte din strălucirea de odinioară.
La toate acestea se adăuga Imperiul Britanic, o mare putere maritimă și colonială care avea legături dinastice în toată Europa. Mai era și Franța, care decăzuse ca putere militară, dar visa la o revanșă împotriva Germaniei.
Noi realități se conturaseră și în Balcani, Bulgaria și România obținându-și independența, iar Serbia încerca să creeze un puternic stat național slav, sprijinită de Rusia.
Astfel că, pe de o parte erau marile puteri care căutau să domine continentul în defavoarea celorlalte, iar de cealaltă - statele tinere care încercau să-și găsească un loc pe harta Europei și totodată să scape de influența bătrânelor imperii.
Lucrurile s-au complicat și mai mult odată cu planurile împăratului german Wilhelm al II-lea care visa la un imperiu german întins de la granițele Belgiei și până la Bagdad.
Conștiente că va urma o confruntare de proporții, Marile Puteri au început cursa înarmărilor, fiind constituite și blocuri de alianțe politico-militare.
Mai era nevoie doar de o scânteie care să aprindă butoiul cu pulbere. Acea scânteie avea să fie furnizată de un student, fiul unui țăran bosniac.
O vizită periculoasă
În anul 1908, Imperiul Austro-Ungar anexa Bosnia, în detrimentul Imperiului Otoman, ca urmare a politicii de expansiune în Balcani. Populația majoritar slavă avea își dorea independența. În plus, Serbia dorea să o includă într-un stat pan-slavic Balcanic, susținută de Imperiul Rus.
Bosnia era o regiune instabilă. Tocmai pentru a-și afirma stăpânirea asupra Bosniei, în vara lui 1914, austriecii au desfășurat mai multe exerciții militare în această regiune, iar pe data de 28 iunie 1914, de ziua Sfântului Vitus, un simbol al sârbilor și bosniecilor, a fost planificată o vizită a moștenitorului tronului imperial, arhiducele Franz Josef.
Pentru naționaliștii sârbi, vizita arhiducelui în această zi era efectiv o insultă. În acel moment s-a hotărât, de către organizația teroristă sârbă Mâna Neagră asasinarea arhiducelui.
Însărcinați cu această misiune era un grup de tineri total neexperimentați. O parte erau studenți bosniaci naționaliști care nu mai folosiseră până atunci arme și nici nu mai participaseră la acțiuni de acest fel.
În ciuda avertizărilor, Franz Josef nu și-a anulat vizita fiind cunoscut pentru firea sa încăpățânată și care refuza orice sfaturi. Ba mai mult, și-a luat și soția cu el, frumoasa arhiducesă Sophia, dar și înalți oficiali militari austrieci.
Un semnal de alarmă
Arhiducele și soția, dar și ceilalți oficiali austrieci urmau să facă un tur demonstrativ și festiv al orașului Sarajevo în autoturisme decapotabile. Arhiducele se afla alături de soția sa, gravidă, într-o limuzină decapotabilă Gräf & Stift, condusă de șoferul personal, un ceh numit Leopold Lojka.
Convoiul oficial a mers pe Appel Quay, o stradă principală care străbătea centrul orașului Sarajevo. În mijlocul mulțimii adunate s-au strecurat și asasinii. O parte efectiv s-au speriat și au luat-o la fugă. Unul dintre ei, Nedelko Cabrinovic, și-a făcut curaj și a aruncat o grenadă către mașina arhiducelui. Șoferul a simțit pericolul, a accelerat, iar grenada a lovit doar capota autovehiculului. Explozia produsă a reușit să rănească oamenii veniți să-l vadă pe arhiduce, dar și pe guvernatorul Bosniei, Oskar Potiorek.
Cabrinovic a înghițit atunci o pilulă cu cianuri și a încercat să se înece în râul din apropiere. A eșuat lamentabil și cu tentativa de sinucidere. Cianura nu a fost luată corect, iar râul nu era adânc. A fost prins și arestat.
Deși vizita părea compromisă, iar oficialii austrieci cereau anularea ei, arhiducele a decis totuși să continue. După o vizită la Primărie, unde Franz Josef a reacționat nervos în timpul discursului primarului din Sarajevo, s-a decis continuarea turului prin oraș. „Eu vin ca vizitator și voi mă întâmpinați cu bombe?”, i-a reproșat arhiducele, primarului de Sarajevo.
O greșeală cât un război
Un alt asasin, care cunoștea bine traseul stabilit al arhiducelui, era studentul bosniac Gavrilo Princip. Acesta era înarmat cu un revolver și aștepta pe strada care purta numele arhiducelui, următoarul punct al vizitei.
Gavrilo Princip avea doar 19 ani și dorea să ducă la bun sfârșit asasinatul. În urma tentativei lui Cabrinovic, oficialii austrieci au decis schimbarea traseului și au renunțat la vizita pe strada Franz Josef.
Legendele spun că tânărul Princip, văzând că arhiducele nu mai vine, s-a consolat cu ideea că asasinatul a eșuat și și-a cumpărat ceva de mâncare.
A urmat atunci o greșeală fatală. Leopold Lojka, șoferul arhiducelui, în loc să meargă către noua destinație a întors mașina și a mers pe ruta stabilită inițial, adică către strada Franz Josef. Generalul Oscar Potierek, rănit anterior, i-a cerut imperativ să oprească mașina și să întoarcă.
Gavrilo Princip s-a trezit efectiv cu mașina ducelui în față, la câțiva pași, cu ținta pusă pe tavă. Nu a ezitat, a dus mâna la buzunar, a scos arma și a tras două focuri, împușcând mortal atât pe Franz Josef, cât și pe soția acestuia. A fost arestat imediat.
Greșeala șoferului a dus practic la asasinat. S-a pus problema de ce a greșit Leopold Lojka drumul. Sunt specialiști care spun că de fapt oficialii au uitat să-l anunțe explicit că s-a schimbat traseul. În plus, discuția despre schimbarea traseului care a avut loc de față cu șoferul s-a purtat în limba germană, iar cehul Lojka nu a înțeles. Nimeni nu i-a tradus. „Vorbeau în germană despre schimbarea planului, iar șoferii ambelor mașini erau de origine cehă. Nu înțelegeau ce s-a discutat în timpul conversației și nimeni nu s-a deranjat să le traducă”, avea să explice în scrierile sale Christopher Clark, un profesor de la Cambridge.
În urma asasinatului, Imperiul Austro-Ungar sprijinit de Germania a declarat război Serbiei, care era la rândul său ajutată de blocul militar din care făcea parte. Așa a izbucnit Primul Război Mondial - sau Marele Război, cum mai este cunoscut. De amintit că în urma acestui război, România a devenit Mare, atingând limitele cele mai întinse ale teritoriului său.
Se încarcă comentariile...
