Povestea fotografiei „Fetiţa arsă de napalm”, votată cea mai emblematică imagine a unui eveniment care a tulburat întreaga lume

Imaginea unei fetiţe de 9 ani fugind dezbrăcată cu pielea arzând şi tipând în agonie după un atac cu napalm, în timpul războiului din Vietnam, a fost votată recent cea mai emblematică fotografie a unu eveniment care a tulburat întreaga lume, relatează The Sun.

Imaginea lui Kim Phuc fugind alături de fraţii şi verişorii săi,  după ce şi-a smuls hainele în urma unui atac cu napalm al forţelor aeriene sud-vietnameze, care şi-au atacat accidental proprii civili, a fost surprinsă în 1972 de fotograful Nick Ut şi a făcut înconjurul lumii.

Kim a suferit arsuri de gradul trei pe spate, braţe şi picioare şi a fost foarte aproape de moarte.

La aproape cincizeci de ani distanţă, Kim îşi spune povestea în documentarul „Fotografii care au schimbat lumea” de pe History Channel. Văzând fotografia la 14 luni după atac s-a simţit umilită şi plină de ruşine.

„De ce cineva mi-ar face o asemenea fotografie? Eram goală şi în agonie. Plângeam. Eram doar o fetiţă şi eram cuprinsă de ruşine. Mă simţeam urâtă”, a spus ea.

Acum în vârstă de 56 de ani, Kim ţine conferinţe motivaţionale şi se simte „norocoasă” să fie fata din fotografie, deşi are cicatrici adânci şi încă resimte dureri.

Ea povesteşte cum după atac părinţii au descoperit-o la morga unui spital şi cum viaţa ei s-a schimbat, visele i s-au năruit şi chiar cea mai bună prietenă a respins-o din cauza cicatricilor de pe piele după ce a urmat luni de tratamente. 

„Pielea mea arde. Voi fi hidoasă”

Kim are încă ceva copilăresc când vorbeşte despre cum înainte de atac „se simţea ca o prinţesă” crescând într-un sătuc din sudul Vietnamului, Trang Bang, alături de 8 fraţi.

„Viaţa mea era una fericită şi lipsită de griji. Aproape că nu ne lipsea nimic. Mă duceam la şcoală, mă jucam, eram un copil vesel, care zâmbea mereu”.

Războiul început în 1955 în Vietnam, cu forţele americane sprijinind sudul, nu a afectat viaţa în satul său pănă în acea zi de 8 iunie 1972, când familia a fost sfătuită să se adăpostească de atacurile aeriene în templu. Kim se juca împreună cu fraţii şi verişorii în preajma unui adăpost când un soldat a strigat la ei să fugă. Imediat au apărut avioanele şi Kim a văzut cum cad 4 bombe incendiind totul în jur.

„Focul mi-a cuprins hainele şi braţul stâng. Îmi amintesc că îmi ziceam: O Doamne, am fost arsă. Voi fi hidoasă”.

„Mama se pregătea să mă îngroape”

Speriată, ţipând de durere şi plângând Kim a fugit până când n-a mai putut. A leşinat şi a fost dusă la spital chiar de cel care a fotografiat-o. Acolo doctorii au îngrijit-o câteva ore apoi au decis că nu are nicio şansă. Când mama şi un frate au găsit-o la spital, Kim era la morgă. Dar apoi s-a întâmplat ceva miraculos: pe când mama se îndrepta cu ea către intrarea spitalului s-a întâlnit cu tatăl ei aflat şi el în căutarea fetei. Tocmai atunci pe acolo trecea un prieten doctor care a observat că Kim respiră şi a transferat-o la o clinică de arşi.

„Aş fi vrut să mor împreună cu verii mei”

După 14 luni şi 15 operaţii, Kim a revenit acasă, abia aşteptând să-şi vadă prietena cea mai bună care să fugă către ea şi să o îmbrăţişeze.

„Dar cum era cald afară şi eu nu purtam o bluză, mi-a văzut cicatricile şi s-a speriat, aşa că nu s-a apropiat de mine. Am simţit că sunt prea defectă pentru a fi iubită. M-a durut mai tare decât arsurile”.

Dar urmau să vină şi alte lovituri. Era anul doi la medicină la Universitatea Saigon când guvernul comunist nu i-a mai permis să continue studiile din cauza notorietăţii fotografiei în întreaga lume.

Au început  atunci să-i „controleze viaţa”: prezentând-o ca supravieţuitoare a războiului în media, ducând-o la vizite oficiale şi folosind-o în filmele de propagandă.

La 19 ani avea gânduri de sinucidere.

„Visul mi s-a ruinat, şi viitorul meu nu mai exista. Nu-mi puteam finaliza studiile şi mă gândeam că cicatricile adânci şi durerea nu-mi vor permite să mă căsătoresc şi să am o viaţă normală. Pe atunci îmi doream să fi murit cu cei doi veri ai mei în acel atac”, a spus ea citată de The Sun

„Uram fetele în tricouri”

Încrederea în sine era şi mai mult compromisă când privea alte adolescente care puteau purta haine subţiri, cu mâneci scurte, părându-se că ele arată superb, pe când „eu trebuia să port mâneci lungi, braţul meu stâng rămăsese mai scurt din pricina arsurilor.

„Îmi uram viaţa şi le uram pe ele chiar mai mult. Inima mea era plină de furie şi nu simţeam decât ură”.

Kim povesteşte că viaţa i s-a schimbat când a descoperit Biblia, În 1982 şi a devenit creştină devotată.

Patru ani mai târziu, după ce l-a cunoscut pe noul premier Pham Van Dong, i s-a permis să meargă în Cuba pentru studii. Aici l-a întâlnit pe soţul său, cu care s-a căsătorit în 1992. Cuplul are doi băieţi, de 25, respectiv 21 de ani. 

În prezent Kim este o activistă pentru pace şi ambasador al bunăvoinţei pentru organizaţia pentru drepturile omului Unesco. În ultimii patru ani, Kim a suferit 11 operaţii cu laser la Miami şi urmează să mai aibă două operaţii, însă încă are dureri zilnice.

„Fotografia cu mine este un dar plin de forţă”

Singurul moment când Kim se arată copleşită de emoţie este când vine vorba de  copiii kurzi care au suferit arsuri chimce în urma recentelor atacuri din Siria.

„Inima mea se frânge când văd suferinţa copiilor azi. Trebuie să-mi dau silinţa să le vin în ajutor, întrucât fac parte din milioanele de copii afectaţi de războaie.

Copiii au nevoie de iubire, de educaţie şi de o viaţă trăită în pace”.

În ciuda reacţiei iniţiale, Kim spune acum că este „recunoascătoare” să fie cunoscută ca fata arsă de napalm şi că ea şi Nick Ut, cel care a fotografiat-o, sunt prieteni apropiaţi.

FOTO Flickr/manhai

„Privesc fotografia ca un dar plin de forţă. Războiul aproape că mi-a distrus corpul, viaţa, luându-mi orice speranţă pentru viitor. Dar acum le spun oamenilor ce frumoasă poate fi o lume în care oamenii devin capabili să trăiască în pace, speranţă şi iertare.

Mesajul fetiţei din imagine este că dacă eu am putut face aceste lucruri, oricine o poate face”.

Războiul dintre Coreea de Nord comunistă şi aliaţii ei sudici, Viet Cong, pe de o parte şi Viernamul de Sud, susţinut de SUA, pe de altă parte, a costat vieţile a două milioane de civili de ambele părţi. Americanii s-au retras în 1973, iar doi ani mai târziu Vietnamul de Sud a intrat în stăpânirea unui regim comunist.

Inventat în 1942, Napalmul este un explozibil de consistenţa unui gel care arde la o temperatură de peste 2.750 grade Celsius.