ÔÇ×NoriiÔÇť se verniseaz─â la Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón

0
0

Expozi┼úia Marinei Bejan ÔÇ×Norii. ├Äntre dou─â geometriiÔÇť are vernisajul mar┼úi, 1 noiembrie, de la ora 18, ├«n Sala Foaier a Muzeului Na┼úional al ┼ó─âranului Rom├ón. Cuv├ónt de deschidere:┬áAlexandra Titu

ÔÇ×Materie imaginant─â prin excelen┼ú─â, c─âutare mai mult dec├ót consisten┼ú─â, irelevan┼ú─â material─â care ├«┼či caut─â forma prin mi┼čcare ┼či d─â corp vidului ├«n spa┼úiu, aidoma g├óndirii ce se pierde pe m─âsur─â ce se construie┼čte, Norii au sus┼úinut dintotdeauna o reverie aparte a interiorit─â┼úii ÔÇô de la fantasma mon┼čtrilor p├ón─â la scriitura hieroglifelor ÔÇô prin puterea lor de a contrazice ordinea. Captarea acestei fascina┼úii ├«n pagina pictural─â reclam─â o ├«n┼úelegere a spa┼úiului ┼či a construc┼úiei lui pe p├ónz─â care s─â le sus┼úin─â natura.

Punctul fix de observa┼úie, precum ┼či descrierea obiectului, probe impuse de formula perspectivei renascentiste dezvoltate ├«n planul euclidian, imitare a lumii exterioare, duc la anularea efectelor de mi┼čcare ÔÇô esen┼ú─â a acestei magii. (Hubert DÔÇÖAmiche, Th├ęorie du nuage).

Figurarea norilor ca imagine ┼či istorie a interiorit─â┼úii conduce la conceperea spa┼úiului ├«n contexte diferite de cel al lumii noastre fizice. Astfel, topologia, geometrie care merge p├ón─â la dimensiunea a patra, ├«n care spa┼úiul ┼či timpul sunt con┼úinute simultan, surprinde spa┼úiul particular al deform─ârilor prin transform─âri continue, f─âr─â ruptur─â sau lipire a suprafe┼úelor ┼či volumelor. Teoria nodurilor, curbe autointersectante, ├«n care suprafa┼úa devine volum, este unul din clasamentele acestui tip de spa┼úiu ca studiu de grup. Prin banda lui Moebius ca actant principal, psihanaliza lui Jacques Lacan reg─âse┼čte expresia vizual constructiv─â a spa┼úiului interiorit─â┼úii. Traversat─â de mi┼čcare, suprafa┼úa produce istorie permi┼ú├ónd cuv├óntul ┼či ie┼čind din atemporalitatea structurii. Fantasma se define┼čte ca trecere de la suprafa┼ú─â la noduri. R─âsucirea suprafe┼úei permite timpul, submin├ónd spa┼úiul cotidian al reprezent─ârii. T─âierea poate da seama de actul analitic, ├«n mod esen┼úial interpretare.

TEATRUL NORILOR ÔÇô 4 secven┼úe ale unei pove┼čti ┼či a consecin┼úelor ei, care se desf─â┼čoar─â ├«ntre arhitectur─â, ad├óncime euclidian─â, ┼či nor. ├Äntre linia dreapt─â provenit─â din volumul arhitectural ÔÇô pur ra┼úional─â ┼či inexistent─â ├«n natur─â dec├ót ca traseu scurt, ┼či linia curb─â ÔÇô expresie definitiv natural─â, av├ónd drept suport volumul norului.ÔÇť (Marina Bejan)

Expozi┼úia va putea fi vizitat─â la Sala Foaier, p├ón─â pe 16 noiembrie 2016, de mar┼úi p├ón─â duminic─â, ├«ntre orele 10 ┼či 18. Intrarea este liber─â.

image


Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite