Istoricii ruşi contraatacă: Imperiul Rus a salvat nu doar aurul regal, ci şi România care a plătit cu tezaurul ocuparea Basarabiei

Tema aurului românesc nu există pe agenda dialogului dintre Moscova şi Bucureşti şi ar trebui lăsată pe seama istoricilor

După ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de la Strasbourg a decis că Rusia trebuie să returneze României 93 de tone de aur, istoricii de la Moscova au declanşat un adevărat "atac" la adresa Bucureştiului.

Experţii ruşi consideră aceste pretenţii nejustificate şi hilare. Mai mult, aceştia consideră că dacă Rusia va înainta pretenţii de despăgubire faţă de România, care „în anii 1941-1944 a fost de partea fasciştilor, suma despăgubirilor va atinge cifre astronomice“, susţine Mihail Miagkov, şeful Centrului de Istorie a Războaielor şi Geopolitică din cadrul Institutului de Istorie Generală.

"Pretenţiile stârnesc nedumerire. În primul rând, nu este clar de ce deputaţii moldoveni de la APCE brusc au devenit avocaţii României", se întreabă Mihail Miagkov, şeful Centrului de Istorie a Războaielor şi Geopolitică din cadrul Institutului de Istorie Generală, citat de Vocea Rusiei.
„În general, orice fapt istoric trebuie examinat în context. Ce ar fi ca Rusia să ceară despăgubiri în bani de la Franţa pentru ceea ce a făcut Napoleon în Moscova în anul 1812? Ar fi cel puţin hilar. Însă această cerere ar fi mai întemeiată decât pretenţiile deputaţilor moldoveni faţă de Rusia", susţine istoricul rus.

„România a plătit astfel pentru faptul că în 1918 a ocupat Basarabia rusească

Potrivit lui Miagkov, în anul 1916 în timpul Primului Război Mondial, „Imperiul Rus a salvat nu doar aurul regal, ci şi România“. „România a plătit astfel pentru faptul că în 1918 a ocupat Basarabia rusească. Cum altfel poate fi înţeles acest lucru? În anii celui de-al Doilea Război Mondial, în anii ocupaţiei germano-române de pe teritoriul Moldovei şi zonele învecinate din regiunea Odesa, au fost ucişi de către ocupanţii germano-români 800.000 de cetăţeni paşnici. Cum poate fi explicat acest fapt? Cine trebuie să plătească daune pentru ei? Parlamentarii moldoveni se joacă cu focul. Dacă se vor înainta pretenţii faţă de România, care în anii '41-'44 a fost de partea fasciştilor, sumele despăgubirilor vor atinge cifre astronomice", a afirmat istoricul rus.

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, o parte din aurul dus la păstrare în Rusia în 1916 a fost returnat României. Totoadă, Uniunea Sovietică nu a cerut României despăgubiri pentru ocupaţia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, chiar dacă, conform Tratatului de Pace de la Paris din 1947, România trebuia să plătească URSS 300 de milioane de dolari.

Acum, iniţiatorul cererii de returnare a aurului a fost Tudor Panţîru, fost cetăţean moldovean, în prezent deputat al opoziţiei în Parlamentul României, menţionează Vladimir Bruter, expert la Institutul Internaţional de Studii Politico-Umanitare, citat de Vocea Rusiei. „Domnul Panţâru şi colegii săi moldoveni acţionează în calitate de provocatori, care nici măcar nu-şi închipuie ce fac, dar sunt foarte curioşi să vadă care va fi reacţia. Poate Rusia va avea o reacţie furtunoasă şi va ieşi un scandal. De aceea, toată această situaţie este amuzantă", susţine expertul rus.

Potrivit lui Bruter, actualul guvern al României, format de PNL şi PSD, are o atitudine destul de constructivă faţă de dialogul româno-rus. Expertul rus consideră că problemele din trecut trebuie să rămână de domeniul trecutului.

„România să nu răscolească trecutul"

Moscova regretă că România a adus în discuţie la Consiliul Europei problema celor 93 de tone de aur evacuate în Rusia în timpul Primului Război Mondial şi cheamă Bucureştiul „să nu răscolească trecutul", a declarat şi reprezentantul Ministerului rus de Externe, Alexandr Lukaşevici.

„Nu este prima dată când parlamentarii români încearcă să dea o dimensiune internaţională acestei teme, care şi-a pierdut demult actualitatea", a spus oficialul astăzi, la un briefing. El s-a referit la rezoluţia adoptată marţi de APCE în care se face apel la Moscova să continue negocierile bilaterale pentru returnarea bunurilor culturale confiscate de la ţări europene, inclusiv de la România.
„Ne pare rău că pentru astfel de idei şi scopuri este implicată platforma unei autorităţi importante precum Consiliul Europei - structură menită să formeze un spaţiu umanitar unic pe continentul nostru, în baza unei abordări imparţiale asupra istoriei relaţiilor dintre ţările europene", a menţionat Lukaşevici.

Potrivit lui, tema aurului românesc nu există pe agenda dialogului dintre Moscova şi Bucureşti şi ar trebui lăsată pe seama istoricilor. „Credem că încercările de a răscoli trecutul în condiţiile actuale sunt contraproductive şi sunt în stare doar să stârnească emoţii inutile, să distragă atenţia de la problemele cu adevărat importante în relaţiile bilaterale, şi acestea nu sunt puţine", a adăugat reprezentantul MAE, citat de Ria Novosti.

Pe de altă parte, MAE de la Bucureşti susţine că problematica Tezaurului României se discută în cadrul unei comisii româno-ruse, create în 2003.