FOTOREPORTAJ Regele Mihai I, 94 de ani de istorie în imagini

0
0
Regele Mihai la balconul Palatului Elisabeta; Foto: Eduard Enea
Regele Mihai la balconul Palatului Elisabeta; Foto: Eduard Enea

Regele Mihai I a împlinit pe 25 octombrie 94 de ani. Ultimul rege al românilor, înlăturat de la putere de comunişti, este şi ultimul conducător de stat rămas în viaţă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

„Destinul să-i hărăzească o domnie paşnică“, scria pe prima pagină ziarul „Universul“ din 28 octombrie 1921. Veste mare: în familia regală se născuse un nou principe moştenitor. Miniştri, primari şi oameni simpli, toţi îi transmiteau gânduri de bine, pline de speranţă. Acelea erau vremuri de glorie ale României întregite, când existau viziuni optimiste pentru viitor. Dar ursitoarele s-au înşelat – aşa arată istoria, căci actualităţile sunt mai degrabă amăgitoare. Filmul vieţii ultimului monarh al României este un şir lung de episoade neprevăzute şi, nu de puţine ori, dureroase. Prima sa domnie a început timpuriu, în ziua morţii Regelui Ferdinand I, când Carol al II-lea, tatăl său, renunţase la tron pentru a-şi trăi aventurile sentimentale prin alte ţări. Trei ani de tribulaţii politice, crize economice şi freamăt social, încheiaţi de o revenire inopinată a pribeagului Carol al II-lea. Fiul a fost detronat de tată. România a intrat în degringoladă. Abordare secvenţială: regimul autoritar al lui Carol al II-lea, revenirea la domnie a unui rege Mihai prea tânăr pentru problemele spinoase cu care se confrunta ţara, războiul, înlăturarea regimului Antonescu şi, în final, victoria comunistă. A urmat un exil lung şi o întoarcere acasă mult aşteptată, dar întârziată de opoziţia vehementă a autorităţilor. „Weekend Adevărul“ vă prezintă o scurtă trecere în revistă, în imagini, a vieţii Regelui Mihai I, dincolo de polemici ori pasiuni. Un exerciţiu simplu, dar sănătos, de reîmprospătare a memoriei.


regele mihai

Prima fotografie a viitorului Rege Mihai I, născut pe 25 octombrie 1921; Foto: „Nunta de diamant“, Principesa Margareta a României, Principele Radu al României, Editura Rao, 2008

regele mihai

Stânga: Redacţia ziarului „Universul“ marchează în cuvinte de laudă naşterea unui nou vlăstar în familia regală română şi transmite urări călduroase micului principe; Foto: „Universul“, 28 octombrie 1921

Dreapta: Anunţul oficial despre naşterea principelui Mihai, fiul Elenei şi al lui Carol al II-lea, apărea pe prima pagină a ziarului „Adevărul“ din 27 octombrie 1921;

regele mihai

După prima renunţare la tron a Principelui Carol al II-lea în 1925, Mihai a fost proclamat Moştenitor al Tronului, în ianuarie 1926; Foto: „Familia Regală, o istorie în imagini“ (Catalogul expoziţiei), Muzeul Naţional de Istorie a României, mai-iunie 2009

regele mihai

Regele Ferdinand I a convocat Consiliul de Coroană pe 31 decembrie 1925 pentru a hotărî acordarea titlului de Moştenitor al Tronului Principelui Mihai; Foto: „Universul“, 3 ianuarie 1926 (dreapta) şi 6 ianuarie 1926 (stânga)

regele mihai

Noul rege Mihai, care avea numai 6 ani, şi membrii regenţei au depus jurământul în faţa Parlamentului în ziua în care a murit Regele Ferdinand I, pe 20 iulie 1927 (Mihai, alături de Regina Elena, în centru); Foto: „Mihai al României“, Principele Radu de Hohenzollern-Veringen; Editura Humanitas, 2001

image

Fotografia Regelui Mihai I de pe coperta revistei „Time“ din 1 august 1927. «„Hai acasă!“, a plâns el.», titrau americanii despre cel mai tânăr lider de stat al vremii; Foto: „Mihai al României“, Principele Radu de Hohenzollern-Veringen; Editura Humanitas, 2001

regele mihai

După ce Carol al II-lea s-a întors acasă, în iunie 1930, a fost numit rege. Pentru Mihai, s-a inventat atunci titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. Foto: „Mihai al României“, Principele Radu de Hohenzollern-Veringen; Editura Humanitas, 2001

regele mihai

Stânga: Regele Carol al II-lea a fost forţat să abdice pe 6 septembrie 1940, şi în aceeaşi zi, a fost încoronat şi uns rege Mihai I, de către Patriarhul Nicodim Munteanu, însă fără aprobarea Parlamentului, care fusese suspendat. Autoritatea regelui era redusă; Ion Antonescu, care primise puteri depline în stat, considera că un tânăr de 18 ani, fără experienţă politică, nu poate conduce ţara în vremuri tulburi de război; Foto: „Universul“, 8 septembrie 1940

Dreapta: Regele Mihai, Regina Elena şi mareşalul Ion Antonescu la Patriarhie, 15 septembrie 1940; Foto: „Familia Regală, o istorie în imagini“ (Catalogul expoziţiei), Muzeul Naţional de Istorie a României, mai-iunie 2009

image

În septembrie 1940, după abdicarea lui Carol al II-lea, Regina Elena s-a întors din Florenţa, unde fusese exilată. A primit titlul de Regină mamă şi a devenit cel mai apropiat consilier al Regelui Mihai; Foto: „Mihai al României“, Principele Radu de Hohenzollern-Veringen; Editura Humanitas, 2001

regele mihai

În august 1944, în condiţiile în care Armata Roşie se apropia de frontiera estică a României, Regele Mihai a hotărât să se alăture taberei Aliaţilor, care îi includea şi pe ruşi, şi să iasă din alianţa cu Germania, susţinută de Mareşalul Ion Antonescu. Marelaşul a fost destituit şi arestat pe 23 august, fiind înlocuit de generalul Constantin Sănătescu; Foto: „Universul“, 25 august 1944

regele mihai

1. Regele Mihai I a fost forţat să abdice la 30 decembrie 1947, iar pe 3 ianuarie 1948 a plecat în exil. Imediat după abdicare, a fost abolită monarhia şi a fost proclamată republica populară. Ziarul „Adevărul“ din 1 ianuarie 1948, publica actul de abdicare a regelui şi un mesaj sec de „La mulţi ani“;

2. Regele a deschis sesiunea parlamentară din 1946. Începuse deja consolidarea regimului comunist în România; Foto: „Mihai al României“, Principele Radu de Hohenzollern-Veringen; Editura Humanitas, 2001

3. Regele Mihai a fost nevoit să colaboreze cu guvernul Petru Groza, impus prin presiuni sovietice, la 6 martie 1945 (Petru Groza în dreapta); Foto: „Mihai al României“, Principele Radu de Hohenzollern-Veringen; Editura Humanitas, 2001

regele mihai

1. La nunta Regelui Mihai I cu Regina Ana de Bourbon-Parma, care a avut loc pe 10 iunie 1948 la Atena, au participat Regina Frederica, Regele Pavlos şi Regina Elena; Foto: „Nunta de diamant“, Principesa Margareta a României, Principele Radu al României, Editura Rao, 2008

2. Regele Mihai, Principesa Margareta, Regina Ana şi pisicuţa Blackie, în Bramshill, Anglia, 1951; Foto: „Nunta de diamant“, Principesa Margareta a României, Principele Radu al României, Editura Rao, 2008

3. Regina Ana, Regele Mihai împreună cu Principesele Irina, Elena şi Margareta, în Gentofre, Danemarca, 1954; Foto: „Nunta de diamant“, Principesa Margareta a României, Principele Radu al României, Editura Rao, 2008

regele mihai

1. Mihai a fost pasionat de maşini de când era copil; Foto: „Maşinile Regelui“, Principele Radu al României, Editura Curtea Veche, 2012

2. Regele Mihai a fost un împătimit al autovehiculelor şi avioanelor, deţinând o colecţie impresionantă de maşini. În fotografie, se află la volanul jeep-ului său; Foto:  „Mihai al României“, Principele Radu de Hohenzollern-Veringen; Editura Humanitas, 2001

3. Regele Mihai, pilot de încercare, în Santa Monica, 1956; Foto: „Mihai al României“, Principele Radu de Hohenzollern-Veringen; Editura Humanitas, 2001

4. La volanul unei maşini de teren, în grădina Palatului PeleşFoto:  „Mihai al României“, Principele Radu de Hohenzollern-Veringen; Editura Humanitas, 2001

5. Regele Mihai alături de nepoţii săi; Foto: „Maşinile Regelui“, Principele Radu al României, Editura Curtea Veche, 2012

6. Regele Mihai şi Regina Ana; Foto: „Maşinile Regelui“, Principele Radu al României, Editura Curtea Veche, 2012

regele mihai

1. „Evenimentul Zilei“, din 6 octombrie 1994, informa despre o nouă tentativă de revenire în ţară a cuplului regal. Intenţii similare existaseră şi în aprilie 1990, când guvernul Petre Roman s-a răzgândit în ultimul moment să acorde viză de intrare, în decembrie 1990, când Regele Mihai, Consoarta şi fiica Sofia reuşesc să intre în ţară, însă sunt opriţi pe şosea, în drumul de la Bucureşti spre Curtea de Argeş, şi expulzaţi. În august 1992, Regele îşi anunţă dorinţa de a vizita România, iar guvernul Theodor Stolojan îl însărcinează pe Teodor Meleşcanu, atunci secretar de stat, să îl convingă pe Rege să amâne vizita pentru luna octombrie; urmează negocieri în octombrie şi decembrie 1992, în urma cărora Regele Mihai s-a văzut nevoit să renunţe la idee din cauza condiţiilor impuse de guvern. I s-a refuzat viza de intrare şi în 1992, de Paşti şi de sărbătoarea naţională de 1 decembrie.

2. „Evenimentul Zilei“, din 8 octombrie 1994, relata cum românii îl aşteaptau entuziaşti pe rege la aeroport. Nu l-au putut întâlni, din păcate.

3. Regele a fost întors de la Aeroportul Otopeni de autorităţile române.

4. Ilustraţie din ziarul „Evenimentul Zilei“, din 7 octombrie 1994: -N-ai studiat la Moscova, n-ai avut tată comunist şi n-ai fost membru în C.C. Toate astea dovedesc că nu eşti deloc un bun român!!!“, Desen de Adrian Andronic.

5. Ilustraţie din ziarul „Evenimentul Zilei“, din 7 octombrie 1994: Regelui Mihai i s-a refuzat, pe Aeroportul Otopeni, viza de intrare în ţară./ - Cu Maiestăţile lor Cioabă sau Iulian, se schimbă povestea; bineînţeles că le acordăm imediat viza, doar sînt de-ai noştri!!!“; Desen de Adrian Andronic.

regele mihai

1. Deschiderea ziarului „Evenimentul Zilei“ din 28 februarie 1997. Războiul vizelor se încheia şi Regele Mihai se întorcea acasă; avea să locuiască în Bucureşti, la Palatul Elisabeta.

2. „Evenimentul Zilei“ din 2 martie 1997, publica paşaportul Regelui Mihai, eliberat în data de 27 februarie pe numele - simplu - Mihai.

3. Foto: „Mihai al României“, Principele Radu de Hohenzollern-Veringen; Editura Humanitas, 2001

4. Imagine din „Evenimentul Zilei“, 2 martie 1997

5.Regele Mihai a fost întâmpinat de mii de oameni entuziaşti în Piaţa Universităţii din Bucureşti,
pe 22 februarie 1997
; Foto: „Mihai al României“, Principele Radu de Hohenzollern-Veringen; Editura Humanitas, 2001

Cultură


Ultimele știri
Cele mai citite