Anul Cultural "Martha Bibescu 130", finanţat cu 20.000 de lei de Ministerul Culturii

Martha Bibescu

Ministerul Culturii a anunţat o listă cu cinci proiecte dedicate Zilei Culturii Naţionale pe care le va finanţa în acest an, între acestea numărându-se şi unul dedicat Marthei Bibescu.

Lansarea Anului Cultural «Martha Bibescu 130»" este unul dintre proiectele pe care Ministerul Culturii le va finanţa cu ocazia Zilei Culturii Naţionale în acest an. Proiectul este programat pentru perioada 15-31 ianuarie 2016, şi va fi organizat de Asociaţia Istoria Artei, la Mogoşoaia, în Bucureşti şi Sinaia. Suma aprobată pentru finanţarea proiectului este de 20.000 de lei.

Un alt proiect, pentru care Ministerul Culturii va aloca suma de 19.050 lei, este "Între reuşită şi încercare. Respingere şi apropiere în cultura naţională", organizat de Atelier 35, care se va desfăşura între 14 şi 15 ianuarie 2016, în Bucureşti.

De asemenea, Ministerul Culturii va aloca 18.000 de lei pentru proiectul "Terapie socială prin teatru contemporan", care va fi organizat de Asociaţia Teatru 3G, în perioada 15 ianuarie – 15 iunie 2016, în Târgu Mureş.

Al patrulea proiect finanţat de minister este "Monumente Uitate: Castele şi conace revitalizate", organizat de Asociaţia ARCHÉ, între 14 şi 30 ianuarie 2016, la Muzeul Cotroceni. Suma pe care ministerul o va aloca pentru acest proiect este de 19.875 lei.

Ultimul proiect dedicat Zilei Culturii Naţionale, pentru care ministerul va aloca 10.000 de lei , este spectacolul de teatru în spaţii neconvenţionale "România 2050", organizat de Asociaţia Teatrul.ro, în Casa Monteoru şi Casa Cesianu din Bucureşti.

Scriitoare, om politic şi important diplomat, Martha Bibescu (foto sus) a fost una dintre cele mai distinse personalităţi ale aristocraţiei europene din perioada interbelică. Deşi a dobândit titlul de prinţesă, în urma căsătoriei cu prinţul George Bibescu, nu a avut destinul fericit al unei prinţese. Admirată şi iubită de un şir lung de amanţi, înşelată toată viaţa de soţ, se spune că Martha Bibescu a avut o singură dragoste statornică, Palatul Mogoşaia.

S-a născut pe 28 ianuarie 1889 într-una dintre cele mai cunoscute familii din România, cu rădăcini domneşti. Fiică a lui Ion Lahovary, fost ministru al Afacerilor Externe, şi a Smarandei Mavrocordat, descendentă din neamul domnitorului moldovean Constantin Mavrocordat, a primit o educaţie alesă. Frumuseţea Marthei, aflată la vremea adolescenţei, l-a vrăjit timpuriu pe prinţul George Valentin Bibescu. Ea avea doar 14 ani când a avut loc logodna şi doar 16 ani, când s-a făcut căsătoria cu dispensă de la Vatican, Martha fiind catolică.

A devenit prinţesa Martha Bibescu intrând într-o familie princiară la 16 ani. Viaţa de care a avut parte alături de soţ nu a fost însă una de prinţesă. „A da o virgină pe mâna unui barbat este ca şi cand ai da un Stradivarius pe mâna unei maimuţe”, avea să scrie, câţiva ani mai târziu, prinţesa Bibescu despre căsătoria prematură.

A devenit mamă la doar 17 ani, dând naştere unei fetiţe, Valentina. Prinţul George Bibescu s-a consolat într-un lung şir de infidelităţi care au alimentat bârfele epocii. Despre soţul infidel, căruia i-a rămas alături toată viaţa, Martha scria: „A crezut toată viaţa că e suficient să existe pentru a fi iubit, nu i-a trecut niciodată prin minte să ofere şi el ceva în schimb.“ Iar despre căsătorie, concluzia de mai târziu a frumoasei scriitoare a fost: „Nu merită să cauţi fericirea în căsătorie, sigur nu o vei găsi”.

Când, în 1905, George Valentin Bibescu pleacă într-o expediţie spre Persia, Martha îl însoţeşte. Inspirată de călătorie, scrie  cartea „Cele opt paradisuri". La doar 22 de ani, ajunge să fie  fost premiată de Academia Franceză. Premiul îi deschide calea către lumea scriitorilor renumiţi ai vremii.

Palatul de la Mogoşoaia a fost motivul pentru care Martha Bibescu a ales să-şi ducă viaţa mai departe, alături de soţul infidel. După tentativa de divorţ a Marthei, George Bibescu cumpără  palatul Mogoşoaia şi i-l face cadou. Prinţesa îşi dorea acest loc de multă vreme şi îşi doreşte să facă din el , perla capitalei. Până la data părăsirii României, prinţesa Bibescu va investi toată dragostea ei şi foarte mulţi bani în palatul primit cadou de la soţ.  

Prinţesa a părăsit Mogoşoaia după venirea comuniştilor la putere şi numai după ce s-a asigurat că locul pe care l-a iubit atât de mult va fi trecut pe lista monumentelor istorice. 

A părăsit ţara în septembrie 1945, plecând iniţial în Anglia şi mai apoi în Franţa, unde s-a stabilit într-un apartament din hotelul Ritz. Fiica şi ginerele ei au rămas prizonierii comuniştilor în următorii ani. Prinţesa reuşeşte să-şi revadă fiica în 1956, după şapte ani de încercări eşuate de a o scoate din ţară.

La data de 28 noiembrie 1973, Martha Bibescu a suferit un atac de cord şi s-a  stins din viaţă. Avea 87 de ani. Prinţesa încă mai lucra la cartea „Nimfa Europei“, o lucrare în care trecuse în revistă marile personalităţi cunoscute de-a lungul vieţii. Pe mormântul său din cimitirul Père Lachaise din Paris este scris „Marthe Bibesco, ecrivain français“.