Adevărul Live. Dezbatere despre intrarea SUA în cel de-al Doilea Război Mondial, cu istoricii militari Călin Hentea şi Manuel Stănescu: Pearl Harbor - „Ziua Infamiei“
0La 71 de ani de la atacul Japoniei asupra bazei militare americane de la Pearl Harbor, misterele legate de acest moment sunt mai prezente ca oricând. Vor discuta şi analiza aceste controverse la Adevărul Live, începând cu ora 18.00, istoricii militari Călin Hentea şi Manuel Stănescu. La discuţie se va alătura prin videoconferinţă Google Hangouts Ciprian Plăiaşu, editor la revista „Historia“ şi Matei Udrea, editor coordonator "Adevărul Weekend".
Au ştiut din timp conducătorii americani de intenţia Japoniei de a ataca SUA? Dacă da, de ce nu au luat măsurile necesare de prevenire a agresiunii? Au afectat pierderile produse de aviaţia japoneză capacitatea de luptă a marinei americane? A schimbat intrarea SUA în conflic soarta celui de-al Doilea Război Mondial? Cum a ajuns România să declare război Statelor Unite? Răspunsul la toate aceste întrebări şi la multe altele îl veţi putea urmări în direct la Adevărul Live.
Amintirile zilei de 7 decembrie 1941 trezesc şi astăzi reacţii puternice în jurul americanilor. La momentul respectiv, nimeni nu putea crede că atacul chiar a avut loc. Un tănâr aviator din Virginia scria, la doar câteva ore după atac, următoarele cuvinte: „Dacă veştile pe care le-am auzit azi sunt adevărate, japonezii au reuşit imposibilul, au reuşit cel mai îndrăzneţ şi de succes raid din întreaga istorie... A fost genial.”
În doar 90 de minute, japonezii au dat o lovitură grea marinei americane: cinci cuirasate şi 200 de avioane distruse, alte 9 nave avariate, 2.403 de morţi şi 1.178 de răniţi. Michael Slackman, istoric consultant pe lângă marina americană, a descris atacul ca fiind „perfect, ca la carte”. Gordon Prange, cel mai important specialist pe tema atacului de la Pearl Harbor, vorbeşte despre un atac „conceput în mod genial şi plănuit meticulos”.
Dar o analiză detaliată a pregătirii şi execuţiei atacului relevă o poveste cu totul diferită. Chiar şi după 10 luni de pregătiri intense şi repetiţii, atacul a fost caracterizat prin inflexibilitate, lipsă de coordonare şi o proastă alocare a resurselor. Deşi suficient de bine înarmaţi cât pentru a distruge 14 cuirasate, japonezii au distrus doar 3; norocul a făcut ca alte două să se scufunde ulterior.