ANALIZĂ Românii, în topul vecinilor certăreţi ai Europei: „Altădată era vorba despre o comuniune, acum fiecare este centrat pe sine“

Un studiu recent arată că românii se află pe locul al doilea în topul celor mai furioşi vecini din Europa, după turci. Motivele principale de discordie sunt zgomotele, curiozitatea vecinilor şi animalele lor de companie.

Un studiu realizat de E.ON şi Kantar EMNID, citat de Ziarul financiar, arată că jumătate dintre europeni se ceartă cu vecinii în mod voit şi des, iar motivul principal este gălăgia produsă de copii, petreceri şi muzica dată la maximum. În cadrul studiului, intitulat „Trăind în Europa“, au fost chestionate aproximativ 8.000 de persoane din Germania, Marea Britanie, Italia, Republica Cehă, România, Suedia, Turcia şi Ungaria în luna decembrie 2016. Astfel, a ieşit la iveală că cei mai predispuşi să se înfurie în interacţiunea cu vecinii sunt turcii (75%), urmaţi de români (73%) şi de cehi (72%).

Pe ce se ceartă vecinii Europei

Pentru toate ţările chestionate, cu o medie de 42%, mărul discordiei îl reprezintă zgomotul. La o mare distanţă, 14% dintre cei chestionaţi plasează pe locul doi motivul vecinilor curioşi şi nepoftiţi, iar locul al treilea le revine animalelor de companie, care sunt percepute ca fiind deranjante. Grătarele, despre care se crede deseori că sunt motive de certuri, se situează mai jos în listă, pe locul opt, în cadrul sondajului de opinie (4 procente), disputele fiind mai degrabă cauzate de blocarea accesului la locurile de parcare, de zgomotul motoarele automobilelor lăsate pornite, de mirosurile neplăcute şi de gardurile de sârmă dintre case.

„Adevărul“ a stat de vorbă cu psihologii pentru a afla care sunt cauzele care duc la iscarea disputelor între persoanele care împart acelaşi bloc sau aceeaşi stradă şi cum ar putea fi aplanatele conflictele.

Unde-i comuniunea de altădată

Psihologul Keren Rosner este de părere că proximitatea, lipsa intimităţii, individualismul, invidia şi faptul că nu ne putem muta de fiecare dată când nu ne plac vecinii, dau naştere conflictelor.

„Certurile sunt date de escaladarea emoţiilor negative, care sunt generate de anumite situaţii de viaţă şi de anumite interpretări pe care oamenii le dau în relaţia cu vecinii. Cauzele ar fi proximitatea şi aglomeraţia, care încalcă intimitatea celor care locuiesc foarte aproape, interacţiunea lor fiind frecventă şi individualismul care contribuie prin două forme de manifestare: nepăsarea faţă de nevoile şi problemele altora şi toleranţa scăzută faţă de orice vine din exterior, la orice stimul care perturbă liniştea, momentele de relaxare pe care oamenii le trăiesc acasă. Viaţa este foarte solicitantă şi obositoare în general şi nu mai include apropierea faţă de ceilalţi, inclusiv apropierea faţă de vecini. Altădată era vorba despre o comuniune şi o relaţie foarte apropiată de întrajutorare, de respect şi de prietenie între vecini, acum fiecare este centrat pe sine, pe nevoile lui şi ale familiei şi exclude orice implicare şi orice relaţie în exterior. De asemenea, competiţia între vecini, care generează de foarte multe ori invidie sau dispreţ, emoţii foarte puternice care fac ca anumite situaţii sau reacţii minore să degenereze în certuri pentru că sunt interpretate greşit şi sunt încărcate de emoţia pe care persoana deja o poartă şi o simte faţă de vecin. Totodată, este vorba de frustrarea că nu poţi să schimi locuinţa foarte uşor, nu poţi să ieşi din acea situaţie doar pentru că nu-ţi place. Simpatia şi antipatia nu contribuie la hotărârea de a te muta de unde locuieşti şi gândul că nu poţi să ieşi dintr-o situaţie dată, iarăşi amplifică emoţiile care duc la escaladarea unor situaţii neplăcute“, a explicat Rosner pentru „Adevărul“.

„Probabil problemele apar şi pe fondul tensiunilor sociale de la ora actuală, faptul că trăim într-o zonă de stres mult mai ridicat decât în restul Europei, pentru că şi la nivel de nivel de stres suntem printre primele locuri în Europa. Acest lucru se manifestă în plan interuman. Nu este normal să rezolvăm problemele certându-ne, dar este probabil o formă prin care ne putem descărca la un anumit nivel tensiunile acumulate“, este de părere psihologul Tony Rafailă.

Cum putem aplana certurile pentru a convieţui în armonie cu vecinii

Keren Rosner este de părere că o discuţie paşnică despre nevoile fiecăruia este cea mai bună soluţie, în vreme ce Tony Rafailă accentuează nevoia unor legi care să reglementeze nivelul de stres al românilor, ajuns la cote îngrijorătoare.

„Depinde de noi cât dozăm şi cât lăsăm să ne afecteze aceste lucruri. Cel mai bine ar fi să discutăm în momentele de calm şi să avem o abordare paşnică, o abordare în care celălalt să înţeleagă nevoile noastre şi nu impunându-i şi având doar pretenţii, ci să-l înţeleagă că nu este doar un moft al nostru, ci este o nevoie poate de odihnă, că avem un serviciu foarte solicitant sau poate este o persoană foarte bolnavă care are nevoie de linişte sau o deranjează un miros neplăcut“, spune Rosner.

„Probabil că primul pas ar fi să începem să conştientizăm şi probabil că şi legiutorul ar trebui să facă lucrul ăsta, că nivelul de stres din ţara noastră a luat o amploare foarte mare. La ora actuală sunt o grămadă de legi care reglementează gradul de stres al găinilor, al câinelui, care nu trebuie ţinut în lanţ, de exemplu, şi nu spun că într-o ţară civilizată nu e normal să se întâmple lucrul ăsta, dar eu nu am văzut legi care să reglementeze nivelul de stres al populaţiei şi cred că ar trebui de aici să începem“, a declarat pentru „Adevărul“ Tony Rafailă.

CIFRA

35% din români cred că cei mai aprigi duşmani sunt vecinii

Anul trecut, o cercetare a Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) arăta că 4 din 10 români sunt convinşi că au duşmani, iar cei mai aprigi sunt vecinii, aceştia fiind arătaţi cu degetul de 35% dintre cele 950 de persoane care au participat la studiu. Experţii pun acest fapt pe seama interacţiunilor dese, prilej în care sunt observate lucruri supărătoare sau aspecte care stârnesc invidia.