„Lupul“ care a ucis granzii

Mircea Dridea (în alb), cel mai bun atacant din istoria Petrolului

„Adevărul“ prezintă în fiecare săptămână povestea numelor mari din fotbalul nostru. Azi este rândul lui Mircea Dridea, fostul atacant al Petrolului Ploieşti, omul care a reuşit să învingă Liverpool şi naţionala Franţei.

Ploieştean get-beget, fostul mare atacant face parte din cercul select al fotbaliştilor care îşi dedică întreaga viaţă culorilor favorite. La Petrolul a ajuns pe când avea 15 ani, iar primii paşi i-au fost corectaţi de către marele Traian Ionescu. Detenta, forţa şi disponibilitatea la efort le-a dobândit încă de la naştere, însă plasamentul extraordinar, simţul golului, jocul de cap şi măiestria de execuţie a loviturilor libere au fost calităţi şlefuite cu sârg de către descoperitorul lui Lucescu şi Dinu, dar şi de către Ilie Oană, fostul mare antrenor al „lupilor". De altfel, sub comanda ultimului a şi debutat Dridea la prima echipă a Ploieştiului. Se-ntâmpla la 29 septembrie 1956, într-un meci câştigat în deplasare de Petrolul împotriva eternei rivale Rapid.

De-atunci, vreme de 15 ani, fostul vârf şi-a condus echipa către cea mai fructuoasă perioadă din istoria sa. Trei titluri, o cupă şi o clasare pe locul doi sunt performanţele obţinute pe plan intern de Petrolul în perioada lui Mircea Dridea. Iar faptul că el se confundă practic cu Petrolul nu e deloc întâmplător. Dridea a reuşit în acest timp 142 de reuşite în 282 de jocuri pe prima scenă a fotbalului românesc, plasându-se între  primii 10 golgheteri ai României. Pentru legenda Ploieştiului n-au existat vreodată expresii ca „adversar de temut", „ei sunt favoriţi", „ne jucăm şansa" sau alte sintagme intrate în arsenalul de apărare al fotbaliştilor români din zilele noastre.

Erou cu Liverpool

De altfel, cele mai dulci momente din prodigioasa carieră au fost consemnate contra unor adversari la auzul căror nume tremură jucătorii Ligii I. În 1966, la Ploieşti, venea marele Liverpool, la adăpostul unui 2-0 obţinut în Albion. Dridea, jucător care atunci cunoştea maturitatea la cei 29 de ani ai săi, a fost eroul partidei câştigate de „lupi", înscriind golul de 3-1, cel care dădea şansa prahovenilor la un ultim meci, de baraj. „Îmi amintesc că am avut o lovitură liberă, undeva pe la marginea terenului. La cât de bine băteam, colegii mei deja erau la jumătatea terenului, se pupau pentru gol, încă de dinainte să execut", şi-a amintit cu umor Dridea. Din păcate, partida decisivă a fost pierdută cu 2-0, însă acel al doilea meci a reconfirmat clasa fostului atacant.

A adus ultima victorie cu Franţa

Un an mai târziu, Dridea şi-a arătat încă o dată rolul de „killer" al marilor echipe. De data asta, pentru echipa naţională. În 1967, la Paris, fostul mare fotbalist marca golul singurei victorii a României în Hexagon. „Pentru noi a fost un adevărat eveniment. Era o ieşire afară şi nu voiam să ne facem de râs. Nici nu-mi mai amintesc cum am marcat. Pentru mine a fost doar important că am făcut-o, puteam înscrie oricum", a rememorat Mircea Dridea.

Cei doi fraţi Dridea, Virgil şi Mircea, au jucat împreună pentru Petrolul

A lăsat naţionala după 1-7 cu Elveţia

De-a lungul carierei, fostul petrolist a jucat de 18 ori pentru prima reprezentativă. Debutul la naţională s-a consemnat tot sub comanda legendarului Ilie Oană. Şi ce fulminant a fost. Dridea avea să marcheze toate golurile României, la 1959, în victoria din amicalul cu Polonia (3-2). Ulterior, avea să mai marcheze de încă cinci ori sub tricolor. „Nu am pretenţia să se spună că acea generaţie a fost prima, a doua sau a nu mai ştiu câta generaţie de aur a fotbalului românesc. Ştiu că sună a clişeu, dar mi se zburlea pielea pe mine de fiecare dată când ascultam Imnul. Acum nu se mai întâmplă aşa, din păcate", a punctat Dridea. Ultimul meci la naţională l-a bifat la Zürich, în dezastrul care a declanşat schimbul de generaţii la naţională. România a pierdut atunci cu un neverosimil 7-1 contra Elveţiei, „o pată pe palmaresul nostru internaţional", după cum a fost denumită acea partidă de către fostul golgheter al ţării.

Fără performanţe mari ca antrenor

În 1971, la 34 de ani, fosta glorie a Petrolului a agăţat ghetele în cui. A rămas însă în cadrul clubului la care s-a consacrat. După ce s-a remarcat ca antrenor al echipei de tineret, a ajuns principal la echipa mare, după o perioadă în care a îndeplinit rolul de secund. De numele lui se leagă o retrogradare, în 1973 - 1974, dar şi promovarea din nou pe prima scenă la finele sezonului din 1982. Ulterior, Dridea a mai îndeplinit funcţii administrative în cadrul clubului ploieştean şi a mai antrenat Sportul Studenţesc sau Oţelul Galaţi. Ajuns acum la 74 de ani, fostul petrolist este vicepreşedinte al Comisiei de Disciplină din cadrul FRF.

"Dridea a fost un jucător fantastic. Întruchipa perfect calităţile omului de gol: intuiţie, plasament, forţă, detentă şi un impresionant joc de cap."
Constantin Cernăianu
fost antrenor Petrolul

Mircea Dridea

Data naşterii: 7 aprilie 1937, Ploieşti
A evoluat doar la Petrolul
Post: atacant
- A marcat 142 de goluri în 282 de meciuri în Liga 1
- A câştigat 3 titluri şi o Cupă a României
- A bifat 18 selecţii la echipa naţională pentru care a înscris de 8 ori
- A antrenat la: Petrolul, Oţelul şi Sportul Studenţesc