ANALIZĂ De ce victoria României în faţa Canadei trebuie tratată ca o performanţă. Zece motive de mândrie naţională

Naţionala României victorioasă la Leicester

Naţionala de rugby a României a reuşit să învingă Canada, la Cupa Mondială din Anglia, o performanţă importantă în peisajul sportului românesc.

”Adevărul„ oferă zece motive pentru care victoria de le Leicester nu trebuie subdimensionată, ci apreciată la adevărata ei valoare, ba chiar socotită o bornă pozitivă importantă în evenimentele sportive din 2015.

1. România  a reuşit cea mai spectaculoasă răsturnare de scor din istoria Cupei Mondiale. A învins cu 17-15, după ce în minutul 50 era condusă cu 15-0. Precedentul record aparţinea Franţe, care a întors rezultatul în semifinala din 1999, contra Noii Zeelande, după ce fusese condusă la 14 puncte diferenţă. Franţa n-a fost însă condusă la zero, ci cu 24-10, iar în final s-a impus cu 43-31.
   

2. Canada este una dintre vecinele de clasament ale României în topul mondial, un top realist, nicidecum ca cel din fotbal. Înaintea turneului final, România era pe locul 17, iar Canada pe locul 18, dar specialiştii considerau că nord-americanii vor trece înaintea noastră. Această victorie ne va propulsa aproape sigur între primele 16 echipe ale lumii.

3. În condiţiile în care în sferturile Cupei Mondiale e imposibil să te califici, din cauza supremaţiei marilor puteri, orice victorie la această competiţie, reprezintă un succes pentru echipele din valul doi valoric, şi o adevărată performanţă pentru cele din valul trei, unde se situează şi România. În plus, acest succes ne menţine în luptă pentru locul trei în grupă, iar dacă batem Italia ne calificăm direct la următoarea Cupă Mondială, cea din Japonia. Asta ar însemna patru ani în care se poate construi o nouă echipă fără a avea presiunea rezultatelor.
 

4. Victoria şi o prestaţie bună la Mondiale pune într-o altă lumină România, în perspectiva admiterii ei la Turneul celor şase naţiuni, care ar putea deveni al celor opt. Se discută deja mărirea acestuia, iar o presiune fantastică face Georgia, de care ne-am agăţat şi nou. România ar avea de câştigat enorm dacă ar fi primită în competiţie, pentru că s-ar putea confrunta cu echipe mult mai tari, Anglia, Irlanda, Franţa, etc, pe care altfel nu le poate întâlni decât la Mondiale, din patru patru ani. Practic, aşa a început şi ascensiunea Italiei, prin astfel de meciuri internaţionale, dar şi a Aregntinei, care a fost admisă într-un supercampionat al emisferei sudice, alături de Australia, Noua Zeelandă şi Africa de Sud. Trebuie menţionat, că marile puteri europene preferă să joace între ele meciuri test decât să aibă o dispută facilă cu un alt adversar şi de aceea, România trebuie să demonstreze prin rezultate, că poate face faţă în competiţii tari

5. România este una dintre cele 12 echipe ale lumii, care au fost prezente la fiecare ediţie a Cupei Mondiale. La cele opt ediţii, incluzând-o şi pe cea de acum, România a obţinut doar şase victorii: 21-20 cu Zimbabwe (1987),  17-15 cu Fiji (1991), 27-26 cu SUA (1999), 37-7 cu Namibia (2003),  14-10 cU Portugalia (2007) şi 17-15 cu Canada (2015). Pare puţin, dar Japonia, SUA şi Georgia, spre exemplu, au doar 3 victorii la Cupa Mondială, Uruguayul numai două victorii, iar Tonga la fel ca noi, şase succese.

6.  Canada ne învinsese de două ori, până marţi, la Cupa Mondială. În 1991, a fost 19-11 pentru „arţari”, iar în 1995 ne-au bătut cu 34-3. Disputa din 1991 a avut o miză specială, învingătoarea ajungând în sferturi, ocazie pe care nu o vor mai avea probabil niciodată.  România învinsese Canada doar în meciuri-test, toate disputate la Bucureşti.

7. Rugbyul românesc are o arie de selecţie extrem de redusă. Prima divizie, numită Super Liga de Rugby, are numai 6 echipe: Steaua, Dinamo, CSM Bucureşti, FC Baia Mare, U Cluj şi Timişoara Saracens. În total, în ţară sunt în jur de 80 de cluburi de rugby, cele mai multe de amatori, şi cam 7.000 de practicanţi. Ca o comparaţie, Anglia are două milioane de rugbyşti, iar Canada 26.000 de practicanţi.

8. Echipele din România au fost şi ele invadate de străini. Astfel, CSM Bucureşti are în lot 17 străini, campioana en-titre Timişoara Saracens -14, Baia Mare - 12, U Cluj- 9, Dinamo -7 iar Steaua -6. Cei mai mulţi provin din Tonga, 27 la număr, urmată de Noua Zeelandă – 8, Australia -6 şi Fiji -5. Dintre toţi străinii din SuperLiga naţională, pentru România joacă Wiringi (Noua Zeelandă – Baia Mare), Kinikinilau (Tonga – Timişoara) şi Van Heerden (Africa de Sud – Baia Mare), plus georgianul Turaşvili, ajuns între timp în Franţa.
 

9. Rugbyştii români care evoluează în străinătate nu provin de la echipe de top. România are în lot 11 stranieri, socotindu-l şi pe Daniel Carpo, care a semnat cu englezii de la Coventry, din a treia ligă. Cel mai bine cotat român este Cătălin Fercu, de la Saracens, campioana Angliei, unde însă e rezervă. Patru jucători evoluează în prima ligă franceză, iar restul în divizia a doua. Căpitanul Mihai Macovei, spre exemplu, vine de la Colomiers, locul nouă în liga secundă  din Franţa.

10. Victoria din faţa Canadei, a fost o victorie obţinută în primul rând cu inima, iar „stejarii” au demonstrat ce înseamnă să ai voinţă şi să crezi până la capăt. Dovada acestei afirmaţii este raportul meciului, care arată că nord-americanii au avut cifre mult mai bune în primele 60 de minute, România reuşind să echilibreze cât de cât meciul, la acest capitol, abia în ultimele zece minute. Chiar şi aşa, posesia totală a fost 54% - 46% pentru Canada, care a câştigat în timpul meciului 527 de metri, faţă de 274, cât a reuşit România.

Echipa României în meciul contra Canadei
1. Mihaita Lazăr, 2. Otar Turasvili, 3. Paulică Ion, 4. Valentin Popârlan, 5. Johannes Van Heerden, 6. Valentin Ursache, 7. Viorel Lucaci, 8. Mihai Macovei (căpitan), 9. Florin Surugiu, 10. Michael Wiringi, 11. Ionuţ Botezatu, 12. Florin Vlaicu, 13. Paula Kinikinilau, 14. Mădălin Lemnaru, 15. Cătălin Fercu.

Au mai jucat: 21. Valentin Calafeteanu, 17. Andrei Ursache, 23. Csaba Gal, 16. Andrei Rădoi, 18. Alexandru Ţăruş, 19. Daniel Carpo.
Rezerve neutilizate: Marius Antonescu, Stelian Burcea, Eugen Căpăţână, Horaţiu Pungea, Adrian Apostol, Tudorel Bratu, Dănuţ Dumbravă, Florin Ioniţă, Sabin Strătilă, Vlad Nistor