Povestea românului care face muzica de la Disneyland Paris: „Nu mă interesează să fiu cunoscut în România“ FOTO VIDEO
0DESTIN Vasile Şirli (67 de ani) compune de 24 de ani piesele care răsună la Disneyland Paris, fiind unul dintre oamenii de bază ai parcului. Tot el realizează şi restul compoziţiilor muzicale care se aud în parcul de distracţii, lăsând în fiecare „o mostră“ din România. Apreciat la Paris, românul spune că nu este deranjat că nu este atât de cunoscut în ţara natală. „Adevărul“ a stat de vorbă cu Vasile Şirli şi i-a aflat povestea.
Un român compune muzica personajelor de la Disneyland Paris
Coboară grijuliu de pe treptele de lemn din spatele teatrului de vară de la Disneyland Paris. Pare mulţumit. Îşi potriveşte ochelarii şi îşi aruncă privirea în telefon. Gesticulează în aer expresii complicate, ca şi cum ar conduce o orchestră, şi îşi întoarce privirea spre ajutoarele sale din spatele scenei, zâmbind necontenit. Pare mulţumit de cum muzica s-a îmbinat cu mişcările actorilor. Iar muzica de la Disneyland, întreaga muzică pe care vizitatorii o aud în parc şi în toate temele muzicale care răsună în urechile copiilor, e compusă de un român. Vasile Şirli este cel care, de 24 de ani, dă voce celor mai cunoscute personaje Disney.
La Disneyland tocmai s-a pus în scenă o nouă piesă, „The Forest of Enchantment“. Baloo, Tarzan, Pocahontas, Rapunzel, Regele Louie dar şi personaje care sunt în legătura cu natura, s-au regăsit pe scenă, într-un specatacol muzical demn de Broadway, timp de 20 de minute. Vasile Şirli a compus muzica pentru noul show. Responsabilitatea lui în cadrul spectacolului este de „artistic music producer“, „aceeaşi funcţie ca a lui George Martin pentru Beatles“, explică Şirli. Românul spune că noua piesa marca Disney trebuie să aibă în vedere mai multe elemente.
„În 20 de minute trebuie să redăm elemente care definesc cinci filme diferite. În acelaşi timp trebuie ca piesa să fie recognoscibilă, dar şi abordată într-o nouă manieră. Am avut la dispoziţie doar trei secunde pentru a face trecerea de la o melodie la alta. Nici prea rapid, dar nici prea încet, astfel încât să dea impresia unui medley. Muzica e matematică. Am vrut să avem o structură matematică, în legătura cu natura, fiecare personaj beneficiind de trei minute. Am vrut ca în 20 de minute audienţa să se simtă bine. Pas cu pas, am adăugat ceva special în fiecare piesă. Audienţa din parc este diferită de cea de la marile piese din Paris. Aici, copiii îl văd pe Micley Mouse şi vor să plece dacă nu le place“, spune Vasile Şirli.
FOTO Disney
Tina Turner, respinsă de copii
Vasile Şirli evidenţiază unicitatea publicului de la Disneyland Paris rememorând una dintre întâmplările prin care a trecut la deschiderea parcului. „Îmi aduc aminte foarte bine, în 1992, când s-a deschis parcul, am avut mai multe piese, iar într-una dintre ele era inclusă şi o tânără începătoare, numită Tina Turner. Trebuia să apară pe scenă la 20 de minute de la începerea show-ului, dar, în plin succes, am văzut cum foarte mulţi oameni ieşeau din sală. Copiii lor l-au văzut pe Mickey Mouse pe cealaltă parte şi au plecat“, povesteşte românul.
A plecat după ce dosarul lui ajunsese la Cabinetul 2
Vasile Şirli e la Disneyland Paris din 1992, de la deschiderea parcului. Titulatura oficială e director muzical. E un tip mărunt, cu voce caldă, care ascute consoanele, zâmbeşte mereu şi e deschis orcărei conversaţii. E blajin şi îşi întâmpină oaspeţii care vin în studioul din spatele parcului cu multă căldură. Cine ar fi crezut că, undeva în spatele atracţiilor luminoase de la Disneyland Paris, un român stă ascuns şi realizează piese care ajung să fie cunoscute în toate colţurile lumii. Printre piesele cunoscute la care a lucrat se numără „Chante c’est Noel“, „It’s Halloween-lo-ween“ şi „Dancin’ (A Catchy Rhytm)“.
A ajuns în Franţa în 1986, ca refugiat. „A trebuit să plec din ţară“, spune el, în timp ce îşi povesteşte parcursul. „Sunt născut în Banat şi am făcut şcoala în Timişoara, până la 19 ani, apoi am plecat la Conservatorul din Bucureşti. După terminarea studiilor universitare, pentru că trebuia să mergi să lucrezi undeva, am fost solicitat de Uniunea Muzicală a Compozitorilor să rămân la Bucureşti, unde am stat opt ani. Scriam mult despre muzica bizantină. Apoi, am început să scriu mult pentru teatru şi pentru cinema. Şi în ̓80 mi s-a propus să devin director artistic al casei de discuri Electrecord, pe vremea aceea era singura casă de discuri. Am refuzat, au insistat, dar nu mă interesa acest lucru. Au fost colegi, maeştri de-ai mei, care au spus, «Mai bine unul de-al nostru, decât unul de-al lor». Am acceptat să vin la Electrecord doar când a fost o echipă de foarte bună calitate“, îşi începe Vasile Şirli povestea.
Recunoaşte că a fost norocos, nu a trebuit să scrie pentru regimul comunist. Simţea nevoia de libertate. Însă, Vasile Şirli a văzut cum orice urmă de independenţă artistică urmează să fie ştearsă atunci când dosarul lui a ajuns în faţa Elenei Ceauşescu. „Am avut norocul să nu scriu pentru regim şi pentru Ceauşescu, niciodată. Am lucrat pentru Electrerecord, dar în fiecare an demisionam, am fost protejat foarte mult de ministrul adjunct al Culturii de pe vremea aceea. Nu mi-a aprobat niciodată demisia. După patru ani, în 1984, i-am spus, «Nu îmi aprobaţi demisia, dar eu nu mai vin la birou». Foarte discret mi-a spus, punând radioul foarte tare şi vorbindu-mi în şoaptă: «Nu pot să vă accept demisia, o să vă consider în an sabatic, în concediu fără salariu, pentru că altfel nu mai puteţi pleca din ţară». Începusem deja să lucrez în afara ţării cu diverşi artişti. Cu Lucian Pintilie, cu Mircea Danieliuc lucrasem deja, făceam deja filme cu Silviu Purcărete. Mi s-a spus că dacă se află că am demisionat nu mai pot pleca să lucrez cu Pintilie în Franţa. După doi ani am aflat că nu mai pot să am paşaport pentru că dosarul meu ajunsese la Cabinetul 2, care era al Elenei Ceauşescu. Mi s-a zis să merg la Paris şi să cer prelungirea vizei. Adică să nu mă mai întorc. Asta a fost în ̓86“, arată Şirli.
Vasile Şirli şi forma sa de libertate
Propunerea din partea Disney a venit pe filieră românească. „Am rămas în Franţa, iar dorinţa mea era să fiu freelancer. Lucram pentru Polygram, care astăzi se numeşte Universal. Lucram, de asemenea, pentru cineva, la televiziune, la teatru. Atunci a venit oferta de la Disney, printr-un realizator român care se numeşte Petrică Ionescu, care stă în continuare la Paris. Acest Petrică Ionescu lucrare cu coregraful rus Rudolf Nureyev, în anii 1980, era cunoscut la Opera din Paris. Vicepreşedintele Disney venea de la Opera din Paris, cunoscându-l pe Petrică l-a întrebat de mine şi aşa am ajuns să fiu solicitat de Disney“, spune Vasile Şirli. Cu toate acestea, românul nu a fost încântat de la bun început şi a pus o condiţie esenţială. „N-am vrut să lucrez, nu mă interesa. Din cauza aceasta, contractul meu cu Disney este special, este permanent, numai că am o clauză care spune că pot lucra cu cine vreau, unde vreau. Era o formă de libertate, altfel nu voiam să mă angajez. Dacă mâine mi s-ar spune că nu pot să fac cum am stabilit plec imediat. Nu este nicio problemă“, zice Vasile.
Vasile Şirli, la masa de lucru, în studioul său de la Disneyland FOTO Disney
„A fost uşor să mă adaptez pentru că nu puteam să mă întorc la mama şi la tata“
În mod surprinzător, adaptarea la viaţa din Paris a fost una uşoară. În timpul discuţiei cu tânărul reporter „Adevărul“, Vasile Şirli a menţionat de ce: „A fost mai uşor decât vă este vouă. Vouă vă este mai greu să vă adaptaţi acum. Voi puteţi merge la mama şi la tata. Dacă nu vă e bine vă duceţi înapoi. Şi aveţi mai puţină putere de luptă pentru că ştiţi că vă puteţi întoarce oricând acasă. Pentru noi era mai uşor pentru că ştiam că nu aveam drum de întoarcere“. „Familia a trebuit să înţeleagă. Nu avea cum altfel. A avut de suferit, ne-am reunit după un an şi jumătate. Dar, repet, pentru noi, cei de atunci, era mai uşor pentru că nu aveam drum de întoarcere“, continuă Şirli. Pe de altă parte, directorul muzical de la Disney spune că după atât vreme s-a rupt de România. „Dacă mă întreabă cineva unde mă simt mai bine, în România sau în Franţa, eu îi spun că în Franţa. M-am rupt atunci. Nu poţi să stai tot timpul între două... nu ai cum! Trebuie să te decizi! Mă duc des în România, merg la Timişoara, la Iaşi, lucrez pentru teatre“, spune el.
Mostre din România, la Disneyland Paris
Chiar şi aşa, Vasile Şirli nu uite să lase o mostră din România în fiecare dintre cântecele pe care le realizează. „Totdeauna. Am mici teme muzicale, care sunt înăutru. România trăieşte aici la Paris. Nu pot să fac altfel. Sunt născut şi educat în România. Cine spune că vine din Africa şi este educat în România poate să spună că e român. Problema nu e de sânge, ci de educaţie, care contează foarte mult“, mai zice Şirli.
Nu este deranjat că românii nu îl cunosc
Vasile Şirli spune că, în ciuda faimei cu care este înconjurat la Paris, în România nu este aşa de cunoscut, dar nu se arată deranjat. „Deloc! Absolut deloc! Nu mă interesează să fiu cunoscut în România. Nu mă duc acolo să fiu cunoscut, eu lucrez cu anumite persoane pentru că sunt solicitat. Sunt generaţii care nu mă cunoscut absolut deloc, este normal, este cât se poate de logic. Voi creşteţi cu generaţia voastră, voi ştiţi despre ce e vorba. Generaţia mea este cea urâtă de generaţia actuală“, afirmă acesta.
Nu mă interesează să fiu cunoscut în România. Dacă mă întreabă cineva unde mă simt mai bine, în România sau în Franţa, eu îi spun că în Franţa. M-am rupt în 1986 Vasile Şirli, director muzical Disneyland Paris
Echipa cu care lucrează Vasile Şirli
Dar, pentru „The Forest of Enchantment“, cât şi pentru celelalte piese şi teme muzicale de la Disneyland Paris, nu doar Vasile Şirli lucrează şi asigură succesul. Nume precum Claire Salmon şi Christophe Leclerc, în colaborare cu Yves Ollier, au gândit felul în care scena arată, modul în care personajele interacţionează şi capacitatea de transformare a decorului în timp real. De altfel, pentru „The Forest of Enchantment“ decorul este inspirat de cărţile de tip pop-up, elementele de pe scenă fiind mobile şi uşor de manevrat de către actori. Mai mult, Claire şi Christophe au declarat că s-au inspirat pentru această piesă din spectacolele Cirque du Soleil, dorind să existe mai puţină vorbărie şi mai multă interpretare. Fără prea multă tehnologie, piesa pare un tribut adus personajelor deja cunoscute de la Disney, scopul fiind acela de a reînvia live show-ul care nu mai apare în teatrele din Paris.
Robert Fienga şi Guillaume Coignard sunt alte două nume fără de care Disneyland şi persoanejele sale nu ar putea avea succes răsunător. Primul dintre ei îi ajută pe cântăreţi să cânte corect, în timp ce al doilea îi ajută pe cântăreţi să găsească cea mai bună cale de a cânta. Pare că fac acelaşi lucru? Ei, bine, nu. Sarcinile lor sunt de perfecţionare a detaliilor, de a face ca lucrurile mai puţin vizibile dintr-un cântec marca Disney să sune perfect. În cârca celor doi stă imensa putere Disney de a seduce milioane de copii. Doar ei pot face un cântăreţ să redea perfect o melodie din universul Disney. Robert şi Guillaume nu se sfiesc să recunoacă un amănunt esenţial: „În trei minute putem decide dacă cel sau cea din faţa noastră merită să cânte o piesă pentru Disney. Ne bazăm şi pe feeling, dar, onest, ştim în 20 - 30 de secunde dacă cineva e bun sau nu“, spun cei doi. Iar dacă îşi aleg favoritul caută la el o tripletă esenţială: cântat, dansat, actorie. Dar se uită şi după omul din spatele vocii, ca mai apoi să petreacă luni de zile împreună pentru a găsi cea mai bună interpretare a unei piese. Pe lângă voce, persoanejele Disney se disting şi prin costume. Ţinute speciale se fac în casă. La Disneyland Paris există un întreg departament , coordoant de Suzan Surrel, care realizează costumele pe care cu toţii le vedem. Pentru „The Forest of Enchatment“ o echipă de 40 de oameni au lucrat timp de două luni să realizeze 50 de costume, folosindu-se 800 de metri de materiale.
Robert Fienga şi Guillaume Coignard se ocupă de detaliile pieselor FOTO Disney
Spectaculosul Disneyland Paris
La Disneyland Paris te simţi copil indiferent de vârstă. Atracţiile colorate iau ochii oricărui vizitator şi îl transpun într-o lume de vis. Muzica se aude din orice ungher şi te îmbie să încerci orice, de la mâncare şi suveniruri, până la pozele cu Mickey Mouse şi fiecare spectacol. Oferta e pe cât de variată, pe atât de interesantă. Oricine intră în parc poate alege atracţii 3D, spectacole cu maşini, roller coastere, tur în spatele platourilor de efecte speciale, iar lista poate continua la infinit atâta vreme cât vizitatorul îşi rezervă câteva zile să exploreze parcul. De departe, spectacolul cu artificii şi lasere care se ţine în fiecare seară de la ora 20:00 atrage un public numeros. La oră fixă, castelul Frumoasei din Pădurea Adormită prinde viaţă, la propriu. Peter Pan şi umbra sa se aleargă pe suprafaţa castelului, într-o călătorie în care sunt introduse şi cele mai importante personaje Disney, de la duhul lui Alladin, până la Căpitanul Hook, Timon şi Pumba. Finalul show-ului e cu adevărat spectaculos. Sute de artificii brăzdează cerul, iar telefoanele vizitatorilor captează esenţa Disney: spectaculosul şi ineditul. Iar cele două elemente, să nu uităm, au şi un substrat românesc.
Spectacol cu proiecţii, lasere şi foc de artificii la Disneyland Paris
Se încarcă comentariile...
