Cine este Vlad Grigorescu, mentalistul-finalist care a lăsat fără cuvinte juriul de la „Românii au talent“
0Se autointitulează „cel mai prost magician“ şi a dobândit acest statut de la vârsta de 6 ani. Finalistul de la „Românii au talent“ a explicat, pentru „Adevărul“, ce este mentalismul, un domeniu abstract pentru ceilalţi, dar atât de firesc pentru el.
Republicăm reportajul scris pe 21 decembrie 2012, în urma unei discuţii în studioul Adevărul şi a unui spectacol de mentalism, susţinut de Vlad Grigorescu într-un club din Capitală.
„Iadul a trecut şi raiul e aici
Nu mai ai de ce să-ţi fie teamă
Mişcă-ţi trupul şi vino...
Lasă-mă să te distrez!“
Versurile melodiei „Let Me Entertain You“ a lui Robbie Williams animă atmosfera. Spectatorii încep să râdă şi îşi trag scaunele aproape de mese, ca să vadă mai bine scena. Vlad Grigorescu – „Cel mai prost magician“– a venit la propriul show îmbrăcat într-o cămaşă albă cu vestă neagră, brăţări din piele cu ţinte, pantaloni şi ghete, toate negre. La câteva secunde după, se aude o manea pe care Vlad încearcă să danseze lasciv.
„Când aveam 6 ani şi eram în Târgovişte, tata a venit la mine şi m-a întrebat: «Vezi nasturele ăsta?». Am privit nasturele din mâna lui şi, după ce şi-a frecat palmele ca şi cum ar fi vrut să se încălzească, obiectul a dispărut“, ne spune Vlad, de pe scenă. „«Caută-te în buzunar», mi-a sugerat tata şi nasturele era acolo. Mi s-a părut extraordinar. Pentru mine, în acel moment ceva a făcut click“, îşi aminteşte magicianul de 26 de ani.
TOTUL A ÎNCEPUT CU UN NASTURE
Este vineri seara. În subsolul unui club din zona Unirii, din Bucureşti, dăinuie o atmosferă familială. În dreapta mea, o tânără şi-a aşezat pungile de cumpărături, iar alături, grupuri de prieteni s-au adunat la un pahar de bere şi la vorbe. Pe masa din faţa scenei se află o cutie legată cu un lanţ de fier şi un lacăt. O oră mai târziu, ea va fi vedeta serii.
„Am un alt nasture acum“, arată el. „Este un nasture roşu, iar pe una dintre feţe am să mă semnez, însă am nevoie de o persoană din public care să se semneze pe cealaltă parte“, spune el, uitându-se direct la mine. Nu am altă opţiune decât să mă apropii de el, încurajată de aplauzele celorlalţi. Îmi scriu numele pe cealaltă faţă a nasturelui, după care înfăşor obiectul într-o eşarfă pe care Vlad mi-o oferă, spunându-mi să ţin nasturele strâns, între două degete, ca să nu-mi scape. Rosteşte câteva „descântece“, eu mă gândesc la ceva frumos, după cum îmi sugerează, şi la finalul numărătoarei inverse, dau drumul eşarfei. Desigur, nasturele a dispărut. Mă întorc la masă, fără să înţeleg unde a dispărut nasturele pe care îl aveam în mână.
„Tehnic vorbind, magia este efectul pe care îl creează o iluzie. Nu există magie albă sau neagră pentru că şi acelea se bazează tot pe iluzii, fie că sunt vizuale, auditive, psihologice“, spune Vlad. „Magia Crăciunului, de exemplu, este bazată pe o iluzie: copilul, când se culcă, nu are nimic sub brad, iar când se trezeşte, găseşte nişte cadouri. Magia este o iluzie“, spune Vlad despre meseria pe care a urmat-o după ce a absolvit Facultatea de Design de Produs (Arhitectură).
O JOACĂ DE COPIL
„Am rămas fascinat de magie după ce tata mi-a arătat trucul cu nasturele şi am vrut mai mult, aşa că mi-a mai prezentat un număr cu cărţi, pe l-am învăţat instantaneu“, îşi aminteşte el despre cel care, deşi a fost profesor de electrotehnică şi a practicat iluzionismul în calitate de amator. Vlad a descoperit singur domeniul pe care îl vedea învăluit în mister.
„Au apărut pe la televizor emisiuni în care se explicau trucuri şi difuzau nişte gale de magie, la miezul nopţii. Eu, pentru că eram mic şi nu aveam voie să stau treaz până târziu, mă furişam pe lângă televizor şi ţineam volumul la minim, ca să nu audă ai mei“, povesteşte el cu zâmbetul pe buze. „Înregistram de la televizor şi revedeam filmările cu încetinitorul, ca să prind toate şmecheriile. Învăţam o şmecherie şi a doua zi o repetam încontinuu.“ După această etapă, copilul, magician în devenire, a ieşit din casă şi a început să-şi joace rolul în faţa publicului.
DIN CURTEA ŞCOLII, LA „ROMÂNII AU TALENT“
„În clasa a II-a am organizat în curtea şcolii primul meu spectacol de magie. Ţin minte că eram blindat, aveam sfori pe mâini şi pixuri legate cu aţă prin buzunare, iar prin clasa a V-a am pus mâna pe o carte de magie scrisă de Iosefini tatăl şi am învăţat de acolo o grămadă de trucuri“, îşi aminteşte Vlad.
Micile trucuri au fost înlocuite cu cărţile de joc, de care s-a îndrăgostit încă de la 17 ani. „Am început să fiu obsedat de cărţi. În facultate, stăteam în cămin şi m-am mutat în cameră cu un băiat care citea foarte mult, iar când am făcut cunoştinţă, el i-a spus tatălui meu că vrea să-şi monteze nişte etajere pentru că are foarte multe volume. A fost foarte încântat pentru că bătrânul i-a spus că şi eu am venit cu o grămadă de cărţi, însă când tata a adus o sacoşă mare de cărţi de joc, s-a schimbat la faţă“, povesteşte el amuzat. Astăzi, Vlad Grigorescu are un spectacol întreg cu trucuri cu cărţi pe care le evidenţiază în „Atenţie la
mâini“, show desfăşurat printre şi cu spectatori.
La „Românii au talent“ vreau să arăt numai lucruri originale, dar nu cred că o să câştig, pentru că oamenii nu vor vota acelaşi lucru doi ani la rând
PSIHOLOGIE, STATISTICĂ ŞI TELEPATIE
Totuşi, cărţile de joc nu l-au mulţumit pe deplin, iar Vlad a vrut mai mult şi s-a concentrat pe mentalism, un domeniu al magiei în care sunt necesare cunoştinţe de psihologie şi matematică. „Noi, oamenii, mai avem un singur lucru care ni se pare că este privat: mintea. Mentalistul vine şi-ţi zice: «Uite că nu-i aşa, ştiam dinainte ce o să faci». E ceva diferit faţă de trucurile astea de îndemânare pentru că este singura categorie a iluzionismului care ridică întrebarea: «E real?»“, este de părere artistul.
Vlad spune că mentalismul este un domeniu complex ce se bazează pe tehnici de manipulare, citire a gândurilor, hipnoză şi telepatie. ,,Nu este o şcoală, ci o combinaţie de tehnici, de la anatomie, chimie, psihologie şi până la statistică. Dacă mă duc la un om şi îi spun: «Gândeşte-te la un număr de la 1 la 9, cu excepţia lui 3», şansele sunt de 80% ca persoana aceea să se gândească la 7“, anticipează el. Cum este posibil acest lucru? „Din punct de vedere statistic, 3 şi 7 sunt numerele cele mai alese şi, în plus, atunci când vorbesc, gesticulez şi conturez cu mâna cifra 7, pe care subconştientul tău o vede. Îţi vine în minte 7 şi eşti surprins că am ghicit, dar nu-ţi dai seama că eu ţi-am inoculat acest număr“, dezvăluie el strategia.
DOAR DOI MENTALIŞTI ÎN TOATĂ ROMÂNIA
Mentalismul este un domeniu puţin explorat în România. „La noi în ţară sunt doi mentalişti: eu şi Cristian Gog. Chiar el îmi povestea că a fost la o convenţie în Anglia şi a întâlnit nişte colegi israelieni care l-au întrebat câţi mentalişti sunt în România, la care el a răspuns: «Doi»“, povesteşte Vlad. Israelienii, surprinşi de răspuns, au glumit că se mută în România. „Degeaba se mută în România pentru că nu este piaţă şi oamenii nu au învăţat că mai există şi altceva în afară de aceeaşi muzică, dans şi lucrurile care ni se bagă pe gât la televizor. Oamenii pot face lucruri diferite“, spune el, dezamăgit de preferinţele majorităţii în materie de divertisment.
Ca să ajungă acolo, Vlad şi-a compus propriile spectacole, pe care le va prezenta la „Românii au talent“ şi la „Britain’s Got Talent“. Cu toate că mulţi consideră că aceste apariţii sunt promiţătoare, artistul este sceptic. „Vreau să arăt numai lucruri originale, dar nu cred că o să câştig, pentru că oamenii nu vor vota acelaşi lucru doi ani la rând“, crede el despre talent-show-ul din ţară.
„Spectacolul «Cel mai prost magician» este inventat de mine, e original, nu-l mai vezi nicăieri, pentru că are o poveste, un mesaj. Vreau să schimb ceva la oameni, să-i fac să înţeleagă anumite lucruri, iar la sfârşit îmi place să leg lucrurile, să am o concluzie.“ În acest sens, magicianul are şi un public definit, căci pe lângă spectacolele mari şi cele din cluburi, Vlad practică magia şi la petrecerile corporatiste, „unde sunt oameni inteligenţi, educaţi, care caută un divertisment mai rafinat, cu glume finuţe“, după cum a remarcat chiar el. De altfel, petrecerile de acest gen sunt sursele serioase de venit ale unui magician în România.
Un show bun se citeşte după reacţia spectatorilor şi respectul lor: dacă nu vorbeşti despre el până acasă, probabil că îi lipseşte ceva. E ca la film: dacă mi se pare foarte bun, mie îmi este ruşine să închid televizorul când apare distribuţia de la sfârşit.
Considerând că nu există om care să poată citi gândurile, artistul îşi vinde trucurile, dar nu se teme nici de autoironie. „Lumea zice că sunt arogant pentru că m-am intitulat aşa, iar unii îmi spun: «Tu ar trebui să fii un mare magician ca să-ţi permiţi să-ţi pui un astfel de nume». Dar nu, eu chiar cred că sunt cel mai prost magician şi în spectacolele mele arăt şi de ce“, îmi spune serios.
O PRIVIRE ÎN VIITOR
Cu peste 10 ani de experienţă şi spectacole în toată ţara, Vlad crede că prestaţia în faţa publicului rămâne o provocare. „Un spectacol intră pe o linie dreaptă de la a şasea reprezentaţie pentru că eu nu pot să repet acasă. N-am de unde să ştiu cum reacţionează oamenii. Dacă am un număr cu un singur om, mai pot să testez cu un prieten, dar dacă pregătesc ceva în grup, nu mai am cum“, explică Vlad.
„Un show bun se citeşte după reacţia spectatorilor şi respectul lor: dacă nu vorbeşti despre el până acasă, probabil că îi lipseşte ceva. E ca la film: dacă mi se pare foarte bun, mie îmi este ruşine să închid televizorul când apare distribuţia de la sfârşit“, povesteşte artistul. Deşi magia nu este foarte răspândită în România, Vlad are planuri mai mari. „Visul meu e să am un teatru în care să invit şi alţi magicieni ca să creez o experienţă cât mai completă“, mărturiseşte el.
Un truc bun este acela care poate fi povestit într-o singură propoziţie, ca oamenii să înţeleagă ce s-a întâmplat: a dispărut un lucru aici şi a apărut în altă parte. Aşa spune o „vorbă din magicieni“. Vlad a făcut nasturele roşu să dispară din mâna mea şi să apară, la finalul show-ului, în cutia neagră de pe masă. Cutia neagră legată cu un lanţ de fier şi lacăt, al cărui cifru a fost găsit de către o fată din public. Pe atât de simplu, pe atât de neînţeles.