Noua variantă de coronavirus se va răspândi rapid şi în România. Estimările cercetătorilor

Oriunde a apărut, noua variantă de coronavirus s-a răspândit foarte repede şi România nu va fi excepţia de la regulă, crede dr. Octavian Voiculescu, cercetător român la Cambridge. Cât de mult circulă acum la noi nu putem şti, pentru că ţara noastră nu face supraveghere epidemiologică. O alternativă mai ieftină şi mai rapidă la secvenţierea genomică există, dar România nu o foloseşte.

În timp ce tot mai multe state europene impun restricţii dure pe fondul creşterii alarmante a cazurilor de COVID-19, rata de infectare cu noul coronavirus continuă să scadă în România. Timiş este acum singurul judeţ în care incidenţa cazurilor de COVID-19 la 14 zile depăşeşte 3 la mia de locuitori (incidenţa actualizată pe Graphs.ro). Ţările vecine - Bulgaria, Ungaria, Serbia, Ucraina şi Moldova sunt, la fel ca România, pe un trend descrescător la numărul de cazuri noi.

Cu aceste cifre, relaxarea restricţiilor pare justificată, cu toate că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) o califică drept prematură. „Am învăţat lecţii dure - deschiderea şi închiderea, iar apoi redeschiderea rapidă (a societăţilor) este o strategie proastă”, spune Hans Kluge, directorul pentru Europa al OMS, citat de Reuters.

Rata de transmitere a noului coronavirus rămâne în continuare ridicată în Europa şi trebuie să avem răbdare, avertizează oficialul Organizaţiei Mondiale a Sănătaţii. 

Mai puţine teste, mai puţine cazuri noi raportate

Cât de fidel reflectă cifrele raportate zilnic situaţia reală din România? „Scăderea ratei de infectare există şi se vede în spitale, în numărul de pacienţi internaţi la terapie intensivă. Cazurile severe reflectă într-o bună măsură numărul de infectări, dar nu întocmai. Pot să rămână ascunse formele uşoare, asimptomatice. Acei oameni fie nu se testează, fie se testează acasă, cu teste rapide şi nu ajung în sistemul de raportare”, ne-a spus dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş”, din Bucureşti. 

Numărul de cazuri noi a scăzut, dar la fel s-a întâmplat şi cu testările pentru COVID-19. Capacitatea de testare a României a scăzut dramatic în ultima lună, ajungând mult sub alte state europene, arată raportările Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC). 

Că numărul de testări, şi aşa mic, a scăzut şi mai mult la noi în ultimele luni se poate observa şi pe graficele Our World in Data. Din 20 noiembrie 2020 şi până în 29 ianuarie 2021, numărul de teste zilnice raportat la o mie de locuitori a scăzut de la 1,86 la 1,02. La 29 ianuarie, Austria efectua peste 23 de teste zilnice la mia de locuitori (o medie a ultimelor 7 zile), Danemarca - aproape 16 teste, Marea Britanie - 8,85 teste zilnice/1.000 de locuitori, Spania - aproape 5 teste, Slovenia - aproape 6 teste, Franţa şi Italia - 4,51 teste, respectiv 4,06 teste, Bulgaria - 1,44 teste la mia de locuitori. Doar Ucraina testează mai puţin decât noi (0,49 teste zilnice/1.000 de locuitori), iar cu Polonia ne situăm aproape la acelaşi nivel de testare. 

O testare adecvată presupune, aşa cum o defineşte Organizaţia Mondială a Sănătăţii, efectuarea a 10-30 de teste pentru fiecare caz nou confirmat. Datele Our World in Data arată că, pe 28 ianuarie 2021, Norvegia făcea 55,9 teste, Finlanda - 30,8 teste, Italia - 19,7 teste, Bulgaria - 17,7 teste şi Ungaria -12,5 teste. România efectuează 7,6 teste/caz nou confirmat, la fel ca Polonia, dar mai mult decât Cehia, Serbia şi Ucraina.

Testele rapide făcute acasă nu apar în cifrele oficiale

Că indicii de raportare a cazurilor noi de COVID-19 nu reflectă întocmai realitatea din România confirmă şi secretarul de stat Andreea Moldovan. „Am realizat cu toţii că ne testăm poate mai puţin decât ar fi cazul, dar, cu siguranţă, raportăm mai puţin decât e cazul în ceea ce priveşte testele pe care le avem pozitive. Astfel încât, un focus principal acum este pe creşterea capacităţii de testare. Având un număr mai mare de teste făcute, cu siguranţă vom putea să recurgem mai uşor la indicii de evaluare a activităţii epidemiologice în ţară, a circulaţiei virusului şi a impactului pe care virusul îl are asupra populaţiei. Astfel încât, ştiind foarte bine pe ce teren stăm, vom putea să şi interpretăm mai bine ceea ce se întâmplă în ţară”, a declarat secretarul de stat într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres. 

Un motiv în plus pentru care cifrele oficiale nu reflectă gradul real de răspândire a infecţiei cu noul coronavirus în România este că testele rapide antigen efectuate la domiciliu nu se regăsesc în raportări. „Sunt mulţi oameni care îşi fac testarea, un membru al familiei iese pozitiv, iar ceilalţi în familie nu-şi mai fac testul, pentru că nu are rost să îl folosească suplimentar, iar acel test nu se raportează”, mai spune Andreea Moldovan. 

România nu monitorizează răspândirea virusurilor mutante

Până la data publicării acestui articol (31 ianuarie 2021), au fost confirmate în România 18 cazuri de infectare cu varianta de virus B.1.1.7. Sunt aceste cazuri excepţionale sau nu cunoaştem, de fapt, amploarea răspândirii noii variante? „Ştiu că cei care sunt confirmaţi cu noua variantă de coronavirus nu au legătură cu Marea Britanie, mare parte din ei, deci e clar că e o transmitere comunitară”, potrivit medicului Adrian Marinescu. 

O hartă cu variantele de coronavirus înregistrate pe glob este disponibilă pe platforma GISAID - o iniţiativă ştiinţifică globală care oferă acces deschis la datele genomice ale noului coronavirus.

Ţări precum Marea Britanie şi Danemarca fac în mod sistematic secvenţieri ale virusului pentru a descoperi eventuale variante modificate genetic. „Secvenţierea a devenit rapidă şi foarte ieftină, este accesibilă şi unor centre modeste, din aproape orice colţ al lumii”, spunea într-un interviu pentru Smart Living dr. Octavian Voiculescu, doctor în neuroştiinţe şi cercetător la Universitatea Cambridge. 

Există o soluţie mai accesibilă decât secvenţierea, dar nu a ajuns şi la noi

Pentru România, secvenţierea se dovedeşte inaccesibilă, dacă ne gândim că, până la aceste 18 cazuri, ultima a fost efectuată în luna iunie 2020. „E un proces laborios, costisitor. Costă undeva în jur de 500 de euro o secvenţiere”, motiva într-o conferinţă de presă medicul Adriana Pistol, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din INSP. 

Continuarea articolului, aici